MEDICII ȘI PACIENȚII VASLUIENI, VICTIMELE BIROCRAȚIEI
“Pacientul trebuie să piardă foarte mult timp pentru ca medicul să stea să scrie, să intre în calculator, să noteze… Mai mult de jumătate din timpul consultației este consumat de activitatea birocratică!”, spun medicii de familie vasluieni.
Mihai IONESCU
Pacienții și medicii sunt nevoiți să lupte zilnic cu birocrația din sănătate. De multe ori, bolnavii sunt plimbați între cabinete până să primească tratamentul sau îngrijirile de care au nevoie. Informatizarea sistemului prin rețeta electronică, cardul de asigurat și dosarul electronic de sănătate trebuia să eficientizeze munca medicilor și să crească accesul pacienților la servicii. Cu toate acestea, bolnavii încă plimbă hârtii de la un medic la altul, iar medicii se plâng de faptul că „hârțogăraia“ le mănâncă mult din timpul consultației.
“Să luăm exemplul unui pacient care își fracturează piciorul. El este nevoit să facă mai multe drumuri între cabinete până să obțină concediul medical la care are dreptul. Spitalul nu poate să-i acorde concediu, dacă nu a fost internat, iar medicul de familie nu poate să-i dea mai mult de zece zile, timp în care nicio fractură nu se vindecă. Odată ajuns la medicul specialist, pacientul este nevoit să stea pe o listă de așteptare pentru că numărul consultațiilor decontate de Casa Județeană de Asigurări de Sănătate (CJS) este limitat, iar spitalele nu vor să-și încarce cheltuielile. Așadar, cine are ghinionul să-și fractureze piciorul trebuie să se lupte pentru concediu medical cu un sistem birocratic absurd”, ne-a declarat un medic de familie.
Mult mai simplu ar fi ca medicul specialist care constată gravitatea fracturii, după ce pune ghipsul, să emită și concediul medical pentru perioada în care pacientul nu are voie să se miște. Sistemul de sănătate pare de multe ori gândit în așa fel încât să descurajeze asigurații.
“Și totuși, cea mai mare birocrație este la medicul de familie, chiar dacă sistemul informatic ar trebui să-i eficientizeze munca. De fiecare dată, pacientul trebuie să piardă foarte mult timp pentru ca medicul să stea să scrie, să intre în calculator, să noteze… Mai mult de jumătate din timpul consultației este consumat de activitatea birocratică! De multe ori, aceste raportări sunt doar în interesul CJAS
– dosarul electronic, rețeta electronică șamd. – asta deși avem un sistem informatic integrat care ar trebui să rezolve de la sine anumite probleme. Problema este că medicul nu are timp suficient pentru pacient. Trimiterea pentru internare sau la medicul specialist este o operațiune care poate fi înlocuită atâta timp cât ai un format electronic. Medicul specialist ar putea să vadă în sistem recomandarea medicului de familie. Actualul formular este cât se poate de birocratic“, a mai spus medicul.
Un alt exemplu. În România nu există programe de prevenție bine puse la punct. De multe ori, oamenii ajung la medic târziu, atunci când boala se află într-un stadiu avansat. Asta și pentru că, atunci când un pacient asigurat vrea să-și facă un set de analize, trebuie să treacă printr-un adevărat vârtej birocratic, dacă vrea să primească gratuitate măcar parțial.
„Există și birocrația trimiterii la investigații paraclinice în condiții de decontare. Acolo ești înscris pe o listă de așteptare care nu-ți oferă nicio garanție că se respectă. Plafoanele financiare fac ca pacienții să aibă un acces foarte restrâns la investigații de laborator. De multe ori, oamenii plătesc analizele fără să existe șansa de rambursare a banilor. Așa se face că pacientul are acces cu greu la astfel de analize“, a adăugat medicul de familie.
Dispozitive birocratice medicale
În general, termenul “birocrație” are un sens peiorativ, asociat de beneficiarii sistemului de sănătate cu timpul pierdut în sălile de așteptare, cu alergatul după medicamente gratuite pe care trebuie să le… plătești, cu vaccinarea obligatorie care nu este… obligatorie și nici posibilă de multe ori pentru că nu există vaccin sau există cu sincope, cu morțile absurde care ne încoronează în topul rușinii din Europa.
Iată ce s-a inventat în România pentru debirocratizare, dar s-a ajuns la suprabirocratizare:
– platforma informatică (Sistemul Informatic Unic Integrat – SIUI) – este nefuncțională, cu date inconsistente, necorelate. Nu a înlocuit formularele pe suport de hârtie, ci a dublat, practic, timpul acordat birocrației prin completarea formularelor și introducerea acelorași date de mai multe ori, în detrimentul timpului acordat bolnavului;
– formularele și evidențele pentru CJAS, DSP, ITM, ISU etc. – medicii au ajuns să fie sufocați de câte hârtii trebuie să scrie, arhivele cabinetelor se revarsă, nu există o legislație coerentă despre limita de timp a păstrării acestor “hârtii”, între care se numără registrele de consultații, biletele de trimitere, fișele decedaților, fișele pacienților transferați, rețetele speciale tip TAB, scrisorile medicale etc, etc? Facem precizarea că toate acestea se regăsesc în format electronic, în SIUI…
“Am să vă spun acum despre birocrația excesivă la cabinetul medicului de familie. Să începem cu vaccinarea. Procesul de vaccinare al unui copil începe prin informarea părintelui și catagrafierea copilului eligibil. După ce ridicăm vaccinul, programăm copilul, îl consultăm, consiliem mama/aparținătorul, care își exprimă acordul pentru vaccinare. Consemnăm consultația în fișa medicală a copilului, vaccinăm… și greul abia acum începe! Vaccinul efectuat îl introducem în trei platforme informatice: SIUI, RENV și DES, dar și în fișa medicală a copilului, registrul de consultații, registrul de vaccinări, registrul de catagrafie, registrul de tratamente. Ați auzit bine, în cinci locuri! Și nu am terminat… Avem de întocmit situații/ machete bilunare cu vaccinarea ROR, dar și lunare, trimestriale și anuale pentru toate vaccinările. Avem, așadar, un total de opt evidențe diferite pentru același vaccin”, afirmă medicul.
Un alt exemplu se referă la pacientul pensionar, unul dintre cei mai mari consumatori de servicii de sănătate.
“Începem prin interogarea pacientului: cât aveți pensie? Dacă pensia este peste 1.000 de lei, răsuflăm ușurați, vom emite o singură rețetă. Dacă este sub 1.000 de lei, avem nevoie de copie după ultimul cupon de pensie și de copie după buletin, pe care suntem obligați să le arhivăm. Apoi, vom emite două rețete: una cu medicamente compensate 90% și 20% și una cu medicamente compensate 50% (care se transformă în 90% pentru pensionarii cu venituri mici). Consultăm pacientul, stabilim schema de terapie, emitem cele două rețete. Acestea se consemnează în două platforme informatice: SIUI și DES. Urmează nebunia: consemnarea în fișa medicală, în registrul de consultații, inclusiv seriile și numerele de identificare ale rețetelor, inclusiv medicația, cu toate că ele se regăsesc în SIUI, certificate de semnătura electronică a fiecăruia dintre noi. Dacă pacientul mai are nevoie și de un tratament injectabil, continuăm, consemnăm în fișa medicală și în registrul de tratamente. Este necesar și un bilet de trimitere pentru analize? Continuăm, consemnăm tot, cu seria trimiterii, cu toate că un exemplar îl arhivăm la nivelul cabinetului și rămâne seria pentru un eventual control. Are pacientul și scrisoare medicală de la o altă specialitate? O arhivăm și pe aceasta, după ce facem și o copie bolnavului, necesară fiindu-i la comisia de pensionare sau cine mai știe unde. Este pensionat medical? Continuăm, consemnăm și în planul de recuperare al pacientului. Cam cât timp rămâne să alocăm efectiv consultației medicale și comunicării cu pacientul? Din păcate, răspunsul nu ne mulțumește nici pe noi, medicii, și nici pe pacienți. Dar poate îi mulțumește pe decidenți?”, a continuat medicul de familie.
Controalele care îi omoară
Peste toate acestea, medicii trebuie să facă față la diversele controale ale tuturor: direcția sanitară, casa de asigurări, pompieri, inspectoratul de muncă. Acestora li se prezintă, ce credeți? Hârtii, tot felul de hârtii!
“Norocul, dacă îl pot numi așa, este că suntem încă destui medici care ne facem munca din pasiune, cu dedicație și cu aplecare asupra problemelor pacientului, în detrimentul, de foarte multe ori, al vieții personale”, a încheiat medicul.
Și ne mai mirăm că fug medicii din țară!