MII DE HECTARE DE TEREN AGRICOL DE PE VALEA PRUTULUI AU AJUNS PE MÂNA STĂINILOR. ADS VASLUI MAI DEȚINE DOAR 1.786 HA
Legea care interzice străinilor să mai cumpere terenuri agricole în Romănia a fost introdusă de Guvern pe lista priorităților legislative în următoarea sesiune parlamentară.
În prezent, aproape 800 de cetățeni străini și firme străine dețin peste 400.000 de hectare de teren arabil în țara noastră.
În județul Vaslui, mii de hectare de teren au ajuns la companii străine sau persoane din spațiul UE, în ultimii zece ani. În sudul județului, pe Valea Prutului, de exemplu, companiile străine s-au bătut în ultimii ani pentru a cumpăra cele mai bune terenuri. În zona Vetrișoaia în urmă cu doi ani și ceva, nimeni nu mai vindea hectarul de teren sub 10.000 lei, în timp ce, la Berezeni, un hectar se cumpăra cu 4-5.000 de lei, pe dealuri, si cu 8-10.000 de lei, “în baltă”, zona cea mai rodnică. O companie germanã oferea și 3.500 de euro pe hectar în zona Vetrișoaia-Berezeni-Fălciu, în perioada 2015-2017, cumpărând numai în Vetrișoaia în jur de 500 de hectare.
Se estimează că în județul Vaslui firmele străine, dar și investitorii autohtoni, au cumpărat în jur de 10.000 de hectare de teren, după liberalizarea cumpărării terenurilor agricole. Numai în 2015, firmele străine au achiziționat în jur de 5.000 de hectare, asta în timp ce la sfârșitul anului trecut în patrimoniul Agenției Domeniilor Statului Vaslui se mai regăseau numai 1.786 ha teren agricol din care 1.750 ha în domeniul privat și 36 ha în cel public.
Printre cele mai atractive comune pentru cei care cumpără terenuri agricole sunt comunele Vetrișoaia, Berezeni, Grivița, Duda Epureni, Codăești, Albești, Fălciu.
Proiectul de act normativ care modifică Legea 17/2014 privind măsuri de reglementare a vânzării- cumpărării terenurilor agricole situate in extravilan va fi dezbătut și adoptat de către deputați în regim prioritar. Prima modificare introdusă este la dreptul de preempțiune, vânzătorul fiind obligat să vândă terenul mai întâi co-proprietarului sau rudelor de până la gradul I, apoi arendașilor, tinerilor fermieri, vecinilor și Agenției Domeniilor Statului, exact în această ordine.
Persoanele fizice care doresc să cumpere un teren agricol mai mare de 30 de hectare trebuie să aibă domiciliul sau reședința pe raza localității unde se află terenul oferit spre vânzare și să desfășoare activități agricole pe raza localității unde se află terenul oferit spre vânzare cu minim 5 ani anteriori anului de publicare a ofertei de vânzare a terenului. Persoanele juridice trebuie să aibă sediul social sau sediul secundar înregistrat pe raza localității terenului oferit spre vânzare, să desfășoare activitate agricolă pe raza localității cu minim 5 ani anteriori anului de publicare a ofertei de vânzare și veniturile obținute din activități agricole să reprezinte minim 75% din totalul veniturilor pe ultimii 3 ani.
Timp de 15 ani este interzisă înstrăinarea.
Proiectul de lege reglementează și obligativitatea utilizării stricte a terenurilor agricole pentru desfășurarea activităților agricole de către proprietarii acestor terenuri, fie în regim de exploatare directă, fie prin încheierea contractelor de arendare. Totodată, potrivit proiectului de act normativ, terenurile agricole situate în extravilan se pot înstrăina prin vânzare doar după o perioadă de 15 ani de la data cumpărării. În punctul de vedere formulat asupra proiectului legislativ, Guvernul a arătat că există o serie de probleme în ce privește condiționarea domiciliului/reședinței/sediului în unitatea teritorială unde se află terenul extravilan scos la vânzare. Aceasta ar avea ca obiectiv, indirect, restrângerea dreptului cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene de a dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole, care încalcă prevederile Tratatului privind aderarea României la UE care prevede că limitările în acest domeniu au încetat la 7 ani de la aderare. (Mihai IONESCU)