Evidențele oficiale arată că atât cetățeni europeni, cât și unii din state terțe au găsit o pâine mai albă în județul nostru. Și-au părăsit țara de origine pentru o perioadă limitată ori pentru toată viața și au ales să trăiască în Vaslui. Potrivit Biroului pentru Imigrări al Județului (BIJ) Vaslui, 815 cetățeni străini sunt stabiliți în județul nostru. Cei mai numeroși sunt, evident, basarabenii.
Așa se face că Vasluiul a căpătat semnificația de „acasă” pentru destul de mulți imigranți, numărul lor fiind dublu față de acum șapte ani. Fie că vin pentru a studia sau pentru a-și deschide afaceri, majoritatea străinilor stabiliți în Vaslui consideră județul nostru cea de-a doua lor casă.
Conform informațiilor primite, pe 31 decembrie 2023, la nivelul Vasluiului erau înregistrați 682 cetățeni din state non-UE/SEE (Uniunea Europeană/ Spațiul Economic European), plus 133 care provin din statele membre ale UE. Din prima categorie fac parte basarabeni, turci, chinezi, srilankezi, nepalezi șamd. Principalele motive pentru care cei din afara UE și-au părăsit țara natală și și-au stabilit reședința în România, județul Vaslui, au fost variate: angajare, căsătorie/reîntregirea familiei, ședere permanentă, la studii, pentru afaceri etc.
“Vasluiul mi se pare un oraș frumos, foarte liniștit, cu oameni binevoitori. Am venit pentru că aveam și prieteni aici”, ne-a declarat un elev de liceu din Republica Moldova.
A doua categorie de străini cuprinde italieni, bulgari, spanioli, germani, greci șamd. Scopurile venirii lor în județ: afaceri, la lucru, reîntregirea familiei.
Unii ne fac și probleme
Potrivit BIJ Vaslui, anul trecut, pe linia combaterii șederii ilegale a străinilor au fost organizate 175 de acțiuni și controale cu forțe proprii și în cooperare cu instituțiile cu atribuții în domeniu, în urma cărora au fost depistați 24 de străini în situații ilegale. Pentru străinii aflaţi în situaţii ilegale sau care nu mai întruneau condiţiile prevăzute de lege pentru acordarea sau prelungirea dreptului de şedere, au fost emise 27 de decizii prin care s-a stabilit obligația de returnare sau termenul pentru plecarea voluntară de pe teritoriul României, iar 2 străini a fost returnați direct la punctul de trecere al frontierei. De asemenea, în 4 cazuri a fost aplicată măsura nepermiterii intrării pe teritoriul României pentru perioade cuprinse între 6 luni și 5 ani.
În ceea ce priveşte admisia în România, în 2023 au fost soluţionate 9 invitații depuse pentru străini din Egipt, Maroc, Palestina și Nigeria și 3 cereri de admisie în scopul reîntregirii familiei pentru cetățeni din Belarus. În aceeaşi perioadă, au fost înregistrate 2.807 cereri pentru eliberarea avizelor de angajare în calitate de lucrători permanenţi, majoritatea străinilor provenind din Republica Moldova, Bangladesh, Sri Lanka și Nepal. 2.346 de cereri au fost avizate pozitiv, iar 461 au fost respinse.
De asemenea, a fost aprobată prelungirea dreptului de ședere și au fost emise 419 permise de ședere, dintre care 415 pentru ședere temporară și 4 pentru ședere pe termen lung. Au fost eliberate 34 de certificate de înregistrare pentru cetățeni ai Uniunii Europene/SEE/CH.
Tot anul trecut, polițiștii de imigrări au aplicat 112 sancțiuni contravenționale, în valoare de 11.350 de lei, pentru nerespectarea prevederilor O.U.G. nr. 194/2002, privind regimul străinilor în România, republicată sau a O.G. nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României, cu modificările și completările ulterioare.
Conform normativelor menționate, cei care locuiesc legal pe meleagurile noastre se bucură de protecția generală a persoanelor și a averilor, garantată de Constituție și de alte legi, precum și de drepturile prevăzute în tratatele internaționale la care țara noastră este parte. Ei se pot deplasa liber și își pot stabili reședința sau, după caz, domiciliul oriunde pe teritoriul României. Pot beneficia de măsuri de protecție socială din partea statului, în aceleași condiții ca și cetățenii români, numai străinii cu reședința sau domiciliul în România, iar cei cuprinși în învățământul de toate gradele au acces, fără restricții, la activitățile școlare și de instruire în societate.
Pe timpul în care se află în România, persoanele care sunt din alte state trebuie să respecte o serie de obligații. Astfel, străinii nu pot organiza partide politice ori alte organizații sau grupări similare acestora și nici nu pot face parte din acestea, nu pot ocupa funcții și demnități publice și nu pot iniția, organiza sau participa la manifestații ori întruniri care aduc atingere ordinii publice sau siguranței naționale. Străinii nu pot finanța partide, organizații, grupări sau manifestații ori întruniri, fiind obligați să respecte scopul pentru care li s-a acordat dreptul de a intra și, după caz, de a rămâne pe teritoriul României. Nu în ultimul rând, cetățenii străini nu trebuie să rămână pe teritoriul României peste perioada pentru care li s-a aprobat șederea, fiind nevoie să depună toate diligențele necesare pentru a ieși din țară până la expirarea acestei perioade.
În funcție de scopurile pentru care se acordă străinilor, vizele pot fi: de tranzit aeroportuar; de tranzit; de scurtă ședere; de lungă ședere; pentru desfășurarea de activități economice, profesionale, comerciale; angajare în muncă; studii; reîntregirea familiei; pentru activități religioase, umanitare sau de cercetare științifică; diplomatice; de serviciu. (D.R.)
