În august, sunt mai multe sărbători de care sunt legate o serie de tradiții și superstiții. După Schimbarea la Faţă din 6 august şi Sfânta Maria Mare din 15 august, credincioşii se vor pregăti pentru o nouă sărbătoare, Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul. Tot în august este Sfântul Alexandru.
De asemenea, în august sunt mai multe fenomene astronomice, între care o ploaie de stele pe cer – curentul de meteori Perseide, a cărui fază maximă poate fi observată în nopţile de 12/13 august şi 13/14 august, când cerul poate fi brăzdat de până la 100 de stele căzătoare.
Potrivit tradiţiei populare, în august începe perioada împerecherii urşilor, turmele de oi coboară de la munte, se sfinţesc grânele, seminţele, plantele de leac, se retează stupii şi se pregătesc de iarnă, se mănâncă turte calde şi se bea vin îndulcit cu miere.
Astfel, pe 6 august, de Probejenie, ce reprezintă în calendarul popular hotarul dintre anotimpurile vară şi toamnă, femeile adună şi usucă plante şi fructe de leac, oamenii încetează cu scăldatul în râuri, iar călătoriile trebuie amânate pentru că e pericol de rătăcire. În această zi nu se lucrează, iar la biserică se duc poame din noua recoltă, se binecuvântează și se împart. Începând cu această zi, fructele, în special strugurii și prunele, sunt bune de gustat deoarece devin pline de dulceață și savoare, existând și o zicală în acest sens, și anume: “boabă nouă în gură veche”. În această zi nu e bine să te cerți cu nimeni și nici să fii certat de cineva, că așa vei fi tot anul, până la următoarea sărbătoare. Fetele sunt sfătuite să nu se spele sau să se pieptene în această zi pentru că nu le mai crește părul, așa cum nu mai crește nici iarba.
Se mai spune că din 6 august frunzele încep să se îngălbenească, apele să se răcească, păsările călătoare pornesc spre ţările calde, iar gândacii şi târâtoarele îşi caută adăpost în pământ, pregătindu-se pentru iarnă. În această zi se interzice scăldatul. Despre oamenii care nu-și văd umbra capului la răsăritul soarelui în dimineața acelei zile se spune că vor muri până la sfârșitul anului.
Sfânta Maria Mare
În dimineaţa de Sfânta Maria Mare, pe 15 august, femeile credincioase merg la biserică cu fructe şi bucate alese, pe care le vor sluji şi le vor da de pomană. Există, în această zi, superstiţia conform căreia dacă înfloresc trandafirii, toamna va fi lungă. Tradiţia nu-i uită nici pe cei care au părăsit această lume, astfel că în dimineaţa de 15 august se tămâiază mormintele.
Din 15 august se redeschide şi sezonul nunţilor, acesta ţinând până la intrarea în postul Crăciunului.
Perioada dintre Sfânta Marie Mare (15 august) şi Sfânta Marie Mică (8 septembrie) mai este cunoscută în popor şi sub denumirea de Între Sântămării, care, spune tradiţia, este considerată potrivită pentru semănăturile de toamnă. În ziua de Sfânta Marie, ciobanii îşi coboară turmele de oi de pe munte, semn că anotimpul călduros este pe sfârşite.
Cei care aveau vii mari obişnuiau ca în această zi să tocmească pandurii care să păzească viile. De asemenea, bărbaţii îşi schimbau pălăria cu căciula, iar cei care erau observaţi că purtau în continuare căciulă erau ironizaţi. Totodată, era interzis dormitul pe prispă sau scăldatul în apele râurilor spurcate de cerb. În această zi se organizau şi târgurile şi iarmaroacele de toamnă. La sărbătoarea Sfintei Marii se adună ultimele plante de leac, putându-se afla totodată cum va fi toamna ce se apropie şi se culeg flori care se pun la icoane şi care mai apoi sunt bune pentru vindecarea anumitor boli.
În părţile Moldovei această sărbătoare este considerată sărbătoarea „morţilor”, astfel că sunt pomeniţi toţi strămoşii plecaţi în lumea celor drepţi care au purtat numele Sfintei Fecioare. Mai multe lăcaşuri de cult ocrotite de Maica Domnului îşi serbează hramul.
În multe sate nu se aprinde focul cu două zile înainte de această sărbătoare. Se spune că, în caz contrar, oamenii riscă să se îmbolnăvească, să le ia foc acareturile şi să ia boli care pocesc pentru cei ce mănâncă gătit la foc în aceste zile. Gospodarii vor avea recoltele blestemate şi fără roade dacă vor lucra în această zi mare, iar vitele li se vor îmbolnăvi şi gospodăria se va destrăma.
Această sărbătoare se ţine mai ales pentru sănătate, pentru căsătorie, pentru naştere uşoară şi pentru vindecări. Oamenii merg la biserică şi se roagă la Fecioara Maria: fetele de măritat pentru un „ursit” bun, femeile pentru temeiul gospodăriei, iar bărbaţii pentru recolte bogate.
De Sfânta Maria Mare, fetele nemăritate care doresc să îşi găsească ursitul trebuie să poarte în sân de-a lungul întregii zilei un fir de năprasnic (ferigă) şi să se roage la icoana Maicii Domnului ţinând candela aprinsă. Se spune că năprasnicul are puterea de a aduce dragoste fetei. De Sfânta Maria Mare fetelor le este interzis să îşi taie părul şi să-l arunce la gunoi. De asemenea, este interzis scăldatul în ape curgătoare.
În alte zone, fetele care doresc să se mărite repede îşi pun busuioc proaspăt sub pernă pentru a-şi visa jumătatea. Despre această zi se consideră că are o putere magică foarte mare, fapt pentru care plantele de leac culese de către tinerele necăsătorite au forţa de a vindeca diferite boli.
Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul – 29 august
În această zi ni se cere să postim ca să nu ne asemănăm cu Irod, care, din cauza ospăţului fără măsură, a cerut ca Salomeea să-i danseze şi, drept răsplată, i-a oferit capul Sfântului Ioan Botezatorul. Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul este numită Crucea Mică.
În trecut, oamenii care făceau păcate grele, furau, ucideau, tâlhăreau, ca să fie iertaţi, ţineau un post foarte aspru, netrecut în calendarul ortodox, numit de la Cruce pan’ la Cruce, adică de pe 29 august până pe 14 septembrie, când se sărbătoreşte Înălţarea Sfintei Cruci. Tradiția spune că în ziua de 29 august creştinii trebuie să ţină post negru sau aspru, în care sunt permişi doar struguri şi apă. Nu se bea vin roşu deoarece în credinţă acesta reprezintă sângele Botezătorului.
Nu se mănâncă fructe sau legume roşii şi nici varză pentru că pe varză ar fi fost tăiat capul profetului. De asemenea, nu se mănâncă fructe rotunde, nuci, mere, pepene, care au forma capului. În această zi, nu se taie nimic cu cuţitul, totul se rupe cu mâna şi nu se mănâncă fructe şi legume în cruce, pepene şi usturoi. Se mai spune că din această zi începe şi frigul toamnei: aşa cum fiecare om este cuprins de friguri, de fapt, frisoane, când află felul în care a fost să moară Sfântul Ioan Botezătorul.
Credincioşii au posibilitatea să se închine la părticele din moaştele Sfântului Ioan Botezătorul aflate la Biserica „Sfântul Vasile cel Mare” – Victoria, din Bucureşti, şi la Mănăstirea „Sfântul Ioan Botezătorul” – Lipniţa, judeţul Constanţa.
Credincioșii ortodocși îl sărbătoresc la 30 august pe Sfântul Alexandru. Cunoscut ca protector al bărbaților sau al oamenilor, Sfântul Alexandru a fost episcop la Constantinopol în timpul împăratului Constantin cel Mare (313-337). Potrivit tradiției populare, în această zi nu este bine să-ți vorbești aproapele de rău, iar Biserica îi îndeamnă pe credincioșii să fie mai milostivi.
Alte sărbători
În luna august sărbătorim printre altele: Ziua tanchiştilor (1 august), Ziua internaţională a berii (2 august), Ziua minerului (6 august), Ziua internaţională a pisicii (8 august), Ziua internaţională a tineretului (12 august), Ziua internaţională a stângacilor (13 august), Ziua Marinei Române (15 august), Ziua mondială a fotografiei (19 august), Ziua medicinei militare (21 august), Ziua Limbii Române (31 august). (D.R.)
