În fiecare an, pe 21 mai, Biserica Ortodoxă îi prăznuiește pe Sfinții Constantin și Elena, “cei întocmai cu Apostolii”. Sărbătoarea este strâns legată de taina și puterea Sfintei Cruci – semnul central al religiei creștine.
Sfântului Constantin i s-a arătat pe cer semnul crucii spre biruință, în pragul înfruntării cu păgânul Maxențiu, iar Sfânta Elena, mama sa, a descoperit la Ierusalim crucea pe care Mântuitorul a fost răstignit.
Circa 20.000 de vasluieni își serbează astăzi onomastica. În popor sunt ținute o serie de obiceiuri și superstiții care fac referire la vara ce urmează să-și facă apariția. Astfel, mulți agricultori nu lucrează de ziua Sfinților Constantin și Elena pentru a evita pagubele aduse holdelor de către păsări. De asemenea, în unele regiuni, este ultima zi în care se mai pot semăna cereale precum porumbul, ovăzul și meiul, deoarece se crede că tot ce se seamănă după această zi se va usca.
21 mai este și ziua în care păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele și cine le va păzi pe timpul pășunatului. Tot astăzi, femeile, pentru a alunga duhurile rele și necurate, dau cu tămâie și stropesc cu aghiasmă. Pentru a se apăra de forțele malefice, țăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui, iar prin acest foc obișnuiesc să treacă oile pentru a fi ferite de rele. (D.R.)
