În condițiile în care guvernul este vai de mama lui, nici Consiliul Concurenței și, evident, nici Ministerul Agriculturii nu pot răspunde la o întrebare esențială adresată de fermierii vasluieni în contextul protestelor din săptămânile trecute: ce s-a întâmplat cu piața produselor alimentare? Se adaugă și o întrebare a celorlalți locuitori ai județului: din ce motive s-a scumpit enorm mâncarea?
Problema fermierilor este că prețurile pe care le încasează pentru produsele agroalimentare, fie vegetale, fie de origine animală, sunt cam la nivelul de acum trei ani, ba chiar mai jos, în unele cazuri, astfel că în niciun caz nu pot fi considerați vinovați pentru scumpirea alimentelor.
„E o certitudine faptul că, de câteva luni, ne lovim de sarabanda scumpirii produselor agroalimentare, fără ca vreo autoritate din țara românească să iasă și să ne spună care sunt cauzele. Sunt în mod evident majorări exagerate de prețuri. Ceea ce dorim noi, agricultorii, să transmitem marii mase de consumatori este că vina nu ne aparține! Grâul, porumbul și multe alte produse vegetale se vând la aceleași prețuri ca acum doi-trei ani. La unele produse agroalimentare, prețurile sunt chiar în scădere. Să luăm, de pildă, carnea de porc, care a cunoscut o scumpire conjuncturală în preajma Crăciunului, după care a revenit la 15 de lei pe kilogramul în viu. Carnea de vită se vinde la abatoare cu numai 18 lei kilogramul, iar cea de oaie e dată aproape de pomană, cu doar 9, cel mult 10 lei pe kilogram”, punctează fermierii vasluieni.
Un mecanism ignorat de autorități
Piața europeană a produselor agricole e ceva mai complicată decât a altor mărfuri, pentru că este un domeniu în care statele pot interveni. Și statul român poate deveni activ pentru a regla disfuncționalitățile, însă nu a făcut-o decât de formă, când premierul Ciolacu a mimat niște plafonări de prețuri.
Probabil că mulți fermieri se întreabă, de pildă, de ce Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură poartă această denumire. Simplu: pentru că este creată după rigorile Uniunii Europene, iar în spațiul comunitar funcționează așa-numita politică agricolă comună, care prevede, între altele, intervenția de stat în cazul unor dezechilibre între cerere și ofertă. Cu alte cuvinte, statul poate cumpăra sau vinde cantități importante de produse agroalimentare, dacă la un moment dat condițiile de piață le sunt defavorabile producătorilor sau consumatorilor finali. „Mecanismul de intervenție nu a fost niciodată aplicat la noi. Din păcate, autoritățile noastre nu vin în sprijinul agricultorilor nici prin alte pârghii, pe care le utilizează unele state din UE, precum Polonia, Ungaria ș.a, care acordă subvenții inclusiv pentru transportul sau depozitarea mărfurilor agroalimentare. Mai sunt și măsuri fiscale prin care agricultorii din alte state sunt sprijiniți puternic, dar la noi nu se întâmplă acest lucru”, susțin fermierii vasluieni. (D.R.)
