Solul este o resursă esențială, neregenerabilă pentru agricultură, a cărui calitate trebuie să ne preocupe în permanență deoarece oferă baza pentru producția de alimente și alte resurse pentru economie. Multe dintre problemele care amenință sănătatea solului sunt legate de agricultură și de presiunea exercitată de nevoia de a răspunde cererii tot mai mari de alimente. Conform Raportului special nr. 19/2023 al Curţii de Conturi Europene (ECA), 60-70% din solurile din UE nu au o stare bună de sănătate, în parte din cauza practicilor actuale de gestionare a solului și a gunoiului de grajd. Aceste practici au un impact negativ și asupra calității apei, precum și asupra biodiversității.
Este foarte important ca fertilizarea cu gunoi de graj să se facă în mod corect. Gunoiul de grajd face parte din categoria îngrășămintelor organice naturale. Provine din dejecții (lichide și solide) ale animalelor crescute în ferme și gospodării, amestecate cu materiale naturale utilizate ca așternuturi pentru animale (paie, fân, coceni, rumeguș etc.). Întrucât gunoiul de grajd rezultă treptat, aplicarea lui nu se face ca atare, ci se colectează în platforme și se compostează. Compostarea (fermentarea) gunoiului se poate realiza prin mai multe metode:
– aerobă (compostare „la cald”) – prin așezare afânată a gunoiului și asigurarea aerarii pe parcursul compostării; acest tip de compostare durează 6-12 luni;
– anaerobă (compostare „la rece”) prin așezare îndesată de la început; durează 4-5 luni și rezultă gunoi semifermentat;
– mixtă (este o compostare aerobă la început, urmată de o compostare anaerobă); durează 3-4 luni.
Cea mai recomandată metodă este cea aerobă deoarece permite formarea unei cantități mai mari de acizi humici sub influența microorganismelor aerobe. În plus, temperaturile ridicate la care ajunge masa gunoiului în timpul fermentării aerobe duc la distrugerea unei părți din semințele de buruieni din acesta.
Gunoiul de grajd este un îngrășământ natural, complet, în componența căruia se găsesc toate micro și macroelementele necesare creșterii și dezvoltării plantelor. Dejecțiile solide cele mai concentrate în elemente nutritive sunt cele de păsări, urmate de cele de ovine, apoi cele de cabaline, concentrațiile cele mai mici fiind la cele de bovine. Dejecțiile lichide proaspete (urina) sunt mai concentrate în azot și potasiu decât cele solide, dar mult mai sărace în fosfor, care aproape că lipsește.
Gunoiul de grajd se utilizează pe terenuri nestructurate, sărace în humus, pe care le afânează, îmbunătățește reținerea apei și favorizează activitatea organismelor din sol. Efectul administrării gunoiului de grajd se resimte până în al patrulea an de la aplicare. Se aplică prioritar plantelor cu o perioadă lungă de vegetație, precum porumb, sfeclă, cartof, floarea-soarelui. De regulă, cu cât o cultură are o perioadă mai scurtă de vegetație, cu atât gunoiul care se aplică trebuie să fie mai bine fermentat. Fertilizarea se recomandă a fi realizată în urma unei analize de sol. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului (ICPA) București, prin reţeaua naţională de Oficii de Studii Pedologice şi Agrochimice (OSPA), poate efectua astfel de analize.
Un alt aspect, la fel de important, o reprezintă gestionarea necorespunzătoare a gunoiului de grajd, care poate duce la poluarea solului și a apelor. Poate determina îmbolnăviri prin intoxicații cu nitrați și nitriți. Zona Moldovei, inclusiv județul Vaslui, este cunoscută pentru astfel de probleme. Ca urmare, se impune o depozitare adecvată a gunoiului de grajd, utilizând sisteme ce trebuie să protejeze solul, apa subterană şi apa de suprafaţă împotriva infiltraţiilor nutrienţilor şi împotriva scurgerilor de efluenţi.
În acest sens, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a derulat proiectul „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți” (CIPN), parte a demersurilor Guvernului României de asigurare a implementării Directivei Nitrați, prin care se urmărește reducerea poluării din surse agricole. Proiectul a demarat în 2008 și a finanțat 86 de platforme de management de gunoi de grajd. Dintre acestea, șapte au fost propuse spre finanțare în județul Vaslui, unde a fost finalizată platforma de la Fălciu – 2016, platformele din Vinderei, Vetrişoaia, Zorleni şi Alexandru Vlahuță – 2021, iar cea din comuna Hoceni – 2022.
Subiectul necesită atenție sporită, astfel că acțiunile în acest sens continuă. Este important de șiut că de curând s-a publicat în Monitorul Oficial Ordinul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 620/12.03.2024, care are ca obiectiv sprijinirea investițiilor destinate promovării producției de compost pe bază de gunoi de grajd și alte deșeuri compostabile. Sprijinul financiar vizează atingerea obiectivelor asumate de România în cadrul PNRR, Pilonul I – Tranziția Verde, Componenta 3 – Managementul Deșeurilor, investiții în Dezvoltarea infrastructurii pentru managementul gunoiului de grajd și al altor deșeuri agricole compostabile prin investiții în capacități de producție a compostului.
Schema de ajutor de stat se adresează unităților administrativ-teritoriale (UAT) organizate la nivel de județ, oraș și comună. Prezenta schemă se aplică de la data aprobării până la 30.03.2026, cu posibilitatea de prelungire în situația în care prevederile europene vor permite. În anul 2024 se va organiza primul apel pentru selectarea beneficiarilor. Plățile în cadrul schemei se pot face până la data de 30.06.2026. Bugetul total alocat pentru 2024 este de șase milioane de euro, echivalentul a 29.851.800 de lei, sume provenind din fonduri europene asigurate prin PNRR.
În situația în care, ulterior primului apel de proiecte, nu va fi atinsă ținta de cinci sisteme de compostare, vor fi deschise apeluri subsecvente. Numărul maxim de beneficiari de ajutor de stat în cadrul prezentei scheme este de 10. Ajutorul maxim care se poate acorda pentru un proiect de investiții nu poate depăși 1,2 milioane de euro la cursul de schimb inforEURO din data semnării contractului de finanțare. Costurile eligibile: amenajarea terenului; investiția de bază, incluzând construcții și instalații, utilaje și echipamente tehnologice precum și montajul acestora, dotări, licențe, softuri; organizarea de șantier; teste și probe tehnologice; cheltuieli de supervizare. (D.R.)
