Medicii afirmă că nu banii sunt cei ce contează atunci când vine vorba despre lungimea vieții, ci de asumarea unui mod de a trăi. Ceea ce mâncăm, câtă mișcare facem și ce vicii avem stabilesc, de fapt, durata viețuirii. Speranța de viață depinde, în primul rând, de obiceiurile pe care le avem.
Conform Institutului Național de Statistică (I.N.S.), cei mai longevivi conaționali sunt vâlcenii, care au o speranță medie de viață de 80,84 ani. În același timp, județul Vâlcea este singura parte teritorială din țara noastră unde media speranței de viață trece de 80 de ani.
Pe locul al doilea se situează capitala, cu o speranță de viață de aproape 78 de ani și jumătate. În același clasament al județelor fruntașe se află Clujul, Brașovul și Sibiul, toate cu medii de aproximativ 77 de ani. La coadă este Tulcea – 73,66 ani.
Vasluiul nu stă prea bine, cu o speranță de viață de 74,56 ani. Comparativ, dintre vecinii noștri, doar Bacăul o duce mai rău, dar nu cu mult – 74,48 ani. Iașul depășește indicele de invidiat al speranței de viață de 76 de ani, având 76,19, urmat de Neamț – 75,78 ani, Vrancea – 75,69 ani și Galați – 75,34. Situația Iașului este aparent ciudată, înregistrând aproape doi ani în plus față de Vaslui. Iar în termeni demografici doi ani înseamnă enorm: e diferența dintre S.U.A. și Columbia sau dintre Elveția și Cipru!
În România se îmbătrânește în ritm accelerat
Educația, veniturile și statutul social sunt elemente cu aport deosebit, care pot schimba media speranței de viață într-un ținut, indiferent de mărimea lui. Cel puțin la fel de important este mediul în care trăim, cât de curat este aerul, ce comunitate avem și cât de sigure sunt drumurile pe care circulăm. Nu în ultimul rând, stilul de viață pe care îl avem predefinește, în mod clar, numărul de ani. Totodată, contează dacă facem sport, dacă fumăm sau consumăm alcool, dar și modul în care facem față provocărilor și stresului.
Dintre factorii care ne scurtează viața, alimentația nepotrivită este la putere, conform medicilor: ”Dacă predomină o dietă bogată în grăsimi, mai săracă în fibre, în fructe și produse vegetale, nu e bine deloc. Pe deasupra, vasluienii au de înfruntat și o climă aspră, foarte rece în timpul iernilor (mulțumim crivățului care vine din Rusia!) și secetoasă în timpul verii (mulțumim din nou, Rusia!), iar aceste ample variații de temperatură și umezeală afectează direct viața localnicilor”.
Viața a devenit totuși mai lungă – de la 71 la 73 de ani, atât a crescut speranța medie de viață în ultimul deceniu în România. Din păcate, ne aflăm pe un palier mult mai scăzut decât cel al mediei Uniunii Europene – cu 5 ani la femei și cu 7 ani la bărbați.
Marea problemă este că peste jumătate din actualul areal administrativ național îmbătrânește cu o viteză tot mai mare. De exemplu, Teleormanul suferă de ”senectute cronică”, înregistrând o vârstă medie a populației de 46,2 ani, cu aproape 4 ani peste media pe țară – 42,4 ani. Vasluiul este pe locul 5 la nivel național, cu fix 41 de ani, fiind întrecut, dintre vecini, doar de Iași – 39,1 ani și Suceava – 39,9 ani, dar ambele sunt centre universitare. Cel mai rău din zonă stă Neamțul – 43,1 ani. (D.R.)
