Bărbații prevăzători și-au făcut deja cumpărăturile pentru mâine, 1 martie, când vor face mici cadouri femeilor dragi din viața lor, să le poarte noroc tot anul. În Vaslui, prețurile încep de la 2 lei, dar pot ajunge și la 50 de lei pentru un mărțișor.
Cum afară sunt de câteva zile destule grade cu plus, iată că începe și primăvara calendaristică. Luna mărțișorului vine cu pași grăbiți, iar principalul simbol este clasicul suvenir cu șnur alb-roșu. Comercianții au încercat, ca în oricare alt an, să mărească paleta de oferte. De la clasicele mărțișoare cu buget redus, până la bijuterii oarecum extravagante, totul se găsește la comercianții stradali din principalele orașe. La mare căutare, anul acesta, sunt mărțișoarele concepute manual și broșele, care, spun vânzătorii, se pot purta și cu alte ocazii deoarece sunt elegante.
“Iau mărțișoarele de astăzi pentru doamnele și domnișoarele din familie, iar mâine voi lua florile, cel mai sigur, ghiocei. Vine primăvara și încercăm să păstrăm tradiția simbolului acestui anotimp”, ne-a declarat un bărbat.
În căutarea mărțișoarelor au plecat și câțiva copii, care ne-au spus că, în prima zi de primăvară, clasa lor organizează o tombolă: “Cumpărăm mărțișoare pentru fiecare coleg. Într-o pauză, le punem pe toate într-un coș și trecem pe rând și extragem, ca la loz în plic, un mărțișor. E amuzant! Pentru doamna învățătoare am pus bani toți colegii și îi vom lua un buchet de flori legat cu un șnur alb-roșu și un mărțișor”.
Vestea bună pentru cei care abia astăzi scanează piața este că prețurile nu s-au mărit în comparație cu anul anterior. Cele mai ieftine mărțișoare sunt cele de 2 lei, care sunt pe cât de mici, pe atât de convingătoare. Apoi, prețurile cresc în funcție de complexitatea mărțișorului, de utilitatea pe care o are sau de ambalajul care îl îmbracă. Mărțișoarele lucrate manual se încadrează în categoria 3-20 de lei. Peste 25 de lei sunt bijuteriile, fie broșe, brățări, fie alt tip de podoabe.
Există o mică diferență de prețuri și între punctele unde se află comercianții, în funcție de taxele percepute de primării pentru tarabe. Gama de culori și materiale incită ochiul persoanei ce trece pe lângă standuri, dar se pare că mărțișoarele care au cea mai mare atracție la public anul acesta sunt cele lucrate manual – handmade, cum stă scris pe aproape toate panourile. Acestea sunt modelate dintr-un material numit fimo, care, printr-un procedeu ce necesită atât imaginație, cât și dexteritate, se transformă în figurine haioase sau clasice modele florale.
Tot handmade sunt și mărțișoarele croșetate, care de cele mai multe ori au rolul de accesorii vestimentare. O altă categorie de mărțișoare lucrate manual este cea a picturilor în ulei, fie pe o bucată mică de lemn, fie pe scoici.
Doamna Maria, de la o tarabă cu mărțișoare făcute manual, afirmă că pentru ea e un hobby, pe care îl practică după serviciu: ”Prețurile mele sunt mai mici decât ale celorlalți pentru că eu am o slujbă. Se caută prețul cel mai mic. Este și un procent de persoane care vin și spun: «Ăsta îmi trebuie, nu mă interesează prețul». Aceștia sunt vreo 20 la sută, pentru ceilalți doar prețul contează. Și pandantivele sunt la mare căutare în acest an”.
În privința mărțișoarelor, lucrul manual nu este chiar floare la ureche, așa cum pare. Că sunt pictate, modelate sau croșetate, toate necesită timp și talent. Scăderea vânzărilor, care a avut ca punct de plecare pandemia de Covid, i-a determinat pe unii să se retragă, însă alții au intrat în horă pentru simplul fapt că știau ce își doreau, iar acel ceva nu se găsea pe piață.
“Am intrat într-o mercerie, mi-am cumpărat materialele necesare și am început lucrul. La început, nu știam să croșetez, am fost autodidact. Acum, croșetatul îmi ocupă cam o oră pentru fiecare, este partea cea mai grea, apoi le calc, le scufund în diverse soluții pentru a mă asigura că își păstrează forma, le atașez detalii, pe care le cos, și sunt gata”, ne explică Andreea, care speră să obțină 10-20 de lei pentru fiecare broșă cu model floral.
Negustorii mărturisesc și că oamenii sunt nehotărâți în privința mărfii: “Vin, se uită și pleacă. Așa fac și la următoarea tarabă și la cealaltă și tot așa”.
Ca de fiecare dată, în alegerea cumpărătorilor primează mărțișoarele cu modele tradiționale, cum ar fi coșarul, potcoava, ghiocelul și trifoiul, iar culoarea cea mai căutată este roșul.
Legendele mărțișorului
Mărțișorul este un mic obiect de podoabă, legat de un șnur împletit dintr-un fir alb și unul roșu, care apare în tradiția românilor și a unor populații învecinate. Împreună cu mărțișorul, se oferă adesea și flori timpurii de primăvară, cel mai căutat fiind ghiocelul. Un mit povestește că Soarele a coborât pe Pământ în chip de fată preafrumoasă, dar un zmeu a furat-o și a închis-o în palatul lui. Atunci, păsările au încetat să cânte, copiii au uitat de joacă și veselie, iar lumea întreagă a căzut în mâhnire. Văzând ce se întâmplă fără Soare, un tânăr curajos a pornit spre palatul zmeului. L-a căutat timp de un an, iar când l-a găsit, a chemat zmeul la luptă. Tânărul a învins și a eliberat fata. Aceasta s-a ridicat înapoi pe cer și a luminat întregul pământ. A venit primăvara, oamenii și-au recăpătat veselia, dar tânărul luptător zăcea în palatul zmeului după luptele grele pe care le avuse. Sângele cald i s-a scurs pe zăpadă până când l-a lăsat pe tânăr fără suflare. În locurile în care zăpada s-a topit, au răsărit ghiocei, vestitori ai primăverii.
Se zice că, de atunci, lumea cinstește memoria tânărului curajos legând cu o ață două flori: una albă, alta roșie. Culoarea roșie simbolizează dragostea pentru frumos și amintește de curajul tânărului, iar cea albă simbolizează ghiocelul, prima floare a primăverii. Mărțișorul este purtat întreaga lună martie, după care este prins de ramurile unui pom fructifer. În popor se crede că, dacă cineva își pune o dorință în timp ce atârnă mărțișorul de pom, aceasta se va împlini.
Începutul lunii martie mai vine cu o credință populară, cea a Babelor. Bunicii noștri știau că primele zile din această lună sunt fie prea friguroase, fie prea calde. Ei le-au numit zilele babelor. Se spune că, în perioada 1-9 martie, Baba Dochia își dă jos cele nouă cojoace, unul pe zi. Fiecare își alege o zi sau, mai bine zis, o babă. Bătrânii spun că, așa cum va fi vremea în acea zi, așa va fi și anul omului respectiv. (D.R.)