De multe ori, la persoane tinere care acuză senzații neplăcute, supărătoare, sub forma unor lovituri repetate în piept, la examenul clinic se observă o cadență și un ritm regulat și normal. Se constată însă că persoanele respective au consumat, cu puțin timp înainte, cantități importante de substanțe excitante, precum cafea, alcool, băuturi răcoritoare pe bază de cafeină sau energizante, ori au avut un program supraîncărcat în ultima vreme, neglijând perioadele de odihnă și somn.
Dar, în fond, ce sunt palpitațiile? Frecvența medie a bătăilor inimii unui adult este de 60 de pulsații pe minut. Efortul fizic, stresul, emoțiile puternice, anumite medicamente (inhalatoarele pentru astm și descongestionantele), consumul de băuturi și de alimente bogate în cafeină, consumul de alcool și tabagismul cresc frecvența cardiacă, chiar și în cazul persoanelor sănătoase. Palpitații pot da și unele afecțiuni, cum sunt bolile tiroidiene și anemia, dar și febra, schimbările hormonale asociate cu menstruația și cu perioada de sarcină. De cele mai multe ori, palpitațiile nu sunt expresia unei boli de inimă, ci a multor factori extracardiaci. La o persoană sănătoasă, palpitațiile se produc din cauza stresului, suprasolicitărilor fizice sau intelectuale, oboselii excesive sau sedentarismului.
Prevenire
Pentru a preveni apariția palpitațiilor, este necesară evitarea obiceiurilor cu efect excitant, cum sunt consumul de cafea, de alcool și fumatul. Dacă și după câteva săptămâni de la eliminarea acestor factori palpitațiile persistă, este cazul să consultați medicul. Informați-vă medicul despre medicamentele și suplimentele naturiste pe care le luați, cât alcool beți și dacă folosiți orice altceva care poate cauza palpitații.
Țineți o evidență a palpitațiilor. Notați momentul în care au apărut și ce făceați când au debutat. Prezentați aceste informații medicului.
Cauze de natură cardiacă
Palpitațiile reprezintă unul dintre semnele principale pe care medicul le ia în considerare pentru diagnosticarea bolilor de inimă. Tulburările de ritm cardiac (extrasistole supraventriculare și ventriculare, tahicardia și fibrilația atrială), cardiopatia ischemică etc. se pot manifesta și prin apariția palpitațiilor. În caz de extrasistole supraventriculare, bolnavul fie nu simte palpitațiile, fie ele sunt resimțite sub forma unor contracții mai violente după o pauză lungă între bătăile inimii. Uneori se pot asocia cu dureri precordiale (în regiunea anterioară a toracelui, din dreptul inimii), dispnee (greutate în respirație) și cu amețeli.
În schimb, extrasistolele ventriculare se manifestă prin senzația de neregularitate a ritmului inimii, o oprire a inimii sau bătăi mai puternice. La fel ca în cazul celor supraventriculare, extrasistolele ventriculare se pot asocia cu dureri precordiale, dispnee și cu amețeli.
În caz de tahicardie, bătăile inimii sunt rapide și regulate, iar în caz de fibrilație atrială, bătăile sunt neregulate și apar brusc. Dacă persistă, fibrilația atrială crește riscul de accidente vasculare cerebrale. Palpitațiile care anunță cardiopatia ischemică se asociază cu dureri precordiale.
Pentru diagnosticarea unei boli de inimă care se manifestă prin apariția palpitațiilor, medicul poate recomanda o serie de teste de monitorizare cardiacă. Aceste investigații pot include purtarea timp de 24 de ore a unui dispozitiv de electrocardiogramă, cum ar fi monitorul Holter.
În situația în care ai palpitații însoțite de amețeli, lipsă de aer, disconfort toracic sau stări de leșin, s-ar putea să ai aritmie. Testele pentru aritmii includ electrocardiograma de repaus, monitorizarea ritmului cardiac timp de 24 de ore (Holter) și un test de efort maximal. Analizele sanguine sunt și ele indicate în această situație, pentru măsurarea nivelului hormonilor tiroidieni.
Investigații utile în evaluarea tulburărilor de ritm
Monitorizarea electrocardiografică poate stabili relația de cauzalitate între tulburarea de ritm și unele simptome. În spital pot fi monitorizați pacienții cu sincope recente sau recurente. Cei cu simptome cu risc vital mai redus pot fi monitorizați ambulator (monitorizare Holter). Monitorizarea ambulatorie este utilizată frecvent pentru diagnosticul extrasistolelor ventriculare și pentru detectarea tahicardiei ventriculare asimptomatice la bolnavii după infarct miocardic sau la cei cu insuficiență cardiacă.
Testul de efort este util când simtomele sunt asociate cu efortul sau stresul. Variabilitatea frecvenței cardiace se realizează în laboratorul de electrofiziologie sau pe baza înregistrărilor obținute în cursul monitorizării ambulatorii.
ECG cu semnal amplificat însumează mai multe sute de cicluri cardiace pentru a oferi un traseu electrocardiografic de rezoluție înaltă și amplitudine mică. Poate indica existența unui substrat pentru aritmii ventriculare.
Investigația electrofiziologică este utilă în diagnosticul și tratamentul aritmiilor complexe atunci când celelalte investigații nu au stabilit diagnosticul.
Testarea funcției vegetative se recomandă la pacienții cu sincope (pierdere bruscă a cunoștinței din cauza opririi inimii) recurente în care cauzele nu sunt aritmiile. Se poate utiliza compresia sinusului carotidian sau testul cu masă înclinată.
Situații frecvente în care apar palpitațiile
– consumul de substanțe excitante: cafea, tutun, ceai, alcool
– unele medicamente: atropină, efedrină, extracte tiroidiene, soluții inhalatoare pentru astm, decongestionante
– unele tulburări digestive: aerofagia, constipația
– menopauză
– febră
– schimbări hormonale asociate cu menstruația și cu perioada de sarcină.
Esențial
Palpitațiile sunt senzații de bătăi cardiace rapide, fâlfâire sau tropăială. Adesea nu sunt periculoase, dar câteodată pot fi semnul unei probleme cardiace serioase, cum ar fi un ritm cardiac anormal (aritmie ). Experiența palpitațiilor este frecvent descrisă în mod diferit de persoane diferite. Unii oameni descriu o vagă “fâlfâire” în piept sau senzația lipsei unei bătăi în timp ce alții notează o senzație de “lovitură de tun” sau simt inima ca „sărind din piept”.
Rareori palpitațiile sunt dureroase. Unii pacienți cu aritmii nu au niciun simptom, în timp ce alții au palpitații, amețeli, lipsa de aer sau durere în piept. Aritmiile pot apărea din cauza unei boli a mușchiului cardiac, valvelor, sistemului de conducere electrică sau arterelor inimii (boala arterele coronare).
Palpitațiile pot fi ameliorate la mulți pacienți prin reducerea stresului, oprirea fumatului și reducerea cofeinei și alcoolului. Unii pacienți au palpitații asociate cu bătăi anormale, care necesită medicamente.
Informați-vă medicul despre medicamentele și suplimentele naturiste pe care le luați, cât alcool beți și dacă folosiți orice altceva care poate cauza palpitații. Țineți o evidență a palpitațiilor. Notați momentul în care au apărut și ce făceați când au debutat. Prezentați aceste informații medicului. (D.R.)
