TGO – transaminaza glutamică oxaloacetică
Aceasta nu este relevantă pentru o boală hepatică, ci mai degrabă pentru infarctul miocardic sau atunci când mușchii suferă. Relevantă pentru funcția ficatului este transaminaza glutam piruvică (TGP), frecvent menționată în ultima vreme ca aminotransferaza alanină (ALAT). În limbajul medical și ca prescurtare internațională, este corect să se folosească ALAT în loc de TGP. Rezultatele acestei analize pot semnala dacă este în suferință celula hepatică – hepatocitul – “celula de aur a ficatului”. Bineînțeles, alături de ALAT, funcția ficatului în general poate fi evaluată și în funcție de valoarea bilirubinei.
Dar, atenție, bilirubina poate să crească și în alte afecțiuni. De exemplu, în boli ale căilor biliare – pietre la fiere, icter mecanic etc. Medicii se confruntă frecvent cu pacienți în vârstă care ajung la cabinet cu icter, bănuindu-se o hepatită virală acută. Dar, de fapt, cel mai adesea, în astfel de situații este vorba despre probleme ale căilor biliare sau probleme legate de pancreas și nu de o suferință a ficatului din cauza unei hepatite acute.
Pentru a se ajunge la un diagnostic corect, nu este suficient să luăm în calcul doar valorile crescute ale ALAT și ale bilirubinei. Trebuie evaluate și datele clinice, trebuie făcută o anamneză a stării pacientului. În plus, foarte importante sunt investigațiile imagistice, în speță ecografia abdominală. Aceasta poate releva dimensiunile ficatului, aspectul acestuia, procese înlocuitoare de spațiu – tumori, dar și existența unor obstacole – pietre la fiere – sau probleme cu pancreasul. Altfel spus, alături de rezultatele analizelor și datele despre simptomatologia pacientului, ecografia abdominală poate completa tabloul și poate conduce spre un diagnostic corect.
Despre hepatita B
Creșterea ALAT și a bilirubinei poate sugera existența unei hepatite virale acute. Mai ales pentru hepatita B, care este surprinsă în faza acută mai frecvent decât hepatita C. Bineînțeles, dacă există suspiciunea de hepatită virală acută – ALAT și bilirubina mărite, ficatul mărit, plus simptome specifice hepatitei acute – trebuie efectuate analizele pentru anticorpii pentru hepatită B și C. Medicul specialist este cel care poate interpreta și corela rezultatele analizelor cu tabloul clinic și investigațiile imagistice. În plus, dacă se bănuiește o hepatită, trebuie discutat cu pacientul și văzut dacă a existat un context epidemiologic propice pentru transmiterea virusului.
Atenție, este puțin probabil să fie vorba de o transfuzie de sânge sau de utilizarea de instrumentar medical în cadrul unui spital. În ultima vreme, în spitale se acordă o atenție deosebită acestor aspecte. În discuția cu pacientul trebuie avute însă în vedere alte eventualități: piercing, manichiură, pedichiură, administrarea de droguri intravenos și, nu în ultimul rând, contactul sexual neprotejat. Aatât hepatita B, cât și hepatita C sunt boli cu transmitere sexuală.
Problemele biliare
Adeseori se dorește efectuarea unor analize și investigații pentru ficat, persoanele în cauză susținând că “le doare ficatul”. Atenție, însă, ficatul nu doare decât foarte rar! Doar când există o distensie rapidă a capsulei hepatice – hematoame subcapsulare sau tumori explozive – situații mai rar întâlnite. Ceea ce doare și disconfortul apărut pot fi cauzate de unghiul hepatic colonic, relevant pentru o boală digestivă – o colită de exemplu. Sau, frecvent în cazul femeilor, poate fi vorba de o colică biliară.
Simptomele apar mai ales după prânzuri mai copioase, mai grase. Mai mult, pot apărea și migrenele biliare – cefalee (durere de cap), stare de greață, uneori cu vertij. Senzația de durere și plenitudine pe care pacientul o percepe ca durere în zona ficatului este dată de fapt de bilă. Medicul de familie este cel care îndrumă pacientul, îi recomandă analizele, investigațiile necesare sau îl trimite la specialist.
Ficatul mărit
Atunci când, alături de rezultatele mărite ale ALAT și ale bilirubinei, la examenul ecografic se depistează și ficatul mărit, trebuie exclusă o hepatită virală. Și atunci se poate vorbi de steatoză hepatică, adică încărcarea grasă a celulei hepatice – ficatul gras. Steatoza hepatică poate fi depistată la cei care consumă alcool în cantități mari, dar și la persoanele obeze. În cazul obezității, toate organele interne pot fi încărcate cu grăsime și atunci și ficatul este mai mare.
De asemenea, tot pentru ficatul mărit și analizele hepatice nu mult peste normal, nu trebuie uitate problemele biliare: dacă bila nu funcționează bine, această disfuncționalitate se reflectă și asupra ficatului. Dacă apar probleme cu bila și acestea persistă, în timp și ficatul suferă.
Atunci când vorbim de mărirea ficatului din cauza consumului mare de alcool, a obezității sau a problemelor cu bila – acestea pot fi rezolvate în general printr-un regim de viață sănătos: fără consum de alcool, trebuie evitate pe cât posibil prăjelile sau grăsimile, trebuie ținută o dietă pentru scăderea în greutate, plus programul normal de muncă și odihnă, cu respectarea celor opt ore de somn pe zi. Iar pentru problemele căilor biliare trebuie consultat un specialist, în unele cazuri fiind recomandată operația de eliminare a pietrelor.
Transaminazele
Transaminazele sunt enzime produse în celulele ficatului, dar și în alte organe sau țesuturi; când sunt distruse, enzimele ajung în sânge. TGO se găsește în mod normal în multe țesuturi, inclusiv în ficat, mușchi, rinichi, inimă, creier. Este eliberată în sânge când unul dintre organe este afectat, deci nu este foarte specifică pentru afectarea ficatului. TGP sau ALAT, în schimb, se găsește în majoritate în ficat. De aceea, în general, valori mari ale TGP în sânge pot însemna o afectare hepatică. Este specifică pentru afectarea ficatului.
Transaminazele sunt crescute la 4% din populație fără să existe niciun simptom, creșterea fiind depistată întâmplător, cu ocazia unui control pentru o altă boală. De exemplu, ceaiurile zise “medicinale“, indiferent de scopul pentru care sunt administrate, cauzează creșterea transaminazelor în 18% dintre cazuri. Dacă transaminazele sunt crescute în limite rezonabile, fără a se ști cauza și fără a avea simptome, se poate încerca diminuarea lor prin schimbarea modului de viață: abstinență la alcool, controlul diabetului și grăsimilor din sânge, scăderea în greutate, stoparea medicamentelor toxice pentru ficat și a ceaiurilor.
Excesul alimentar, excesul de dulciuri și/sau administrarea de vitamina C anterior recoltării transaminazelor pot duce la creșterea lor. Și fumatul – mai mult de 20 de țigări/zi – poate duce la creșterea transaminazelor. Scăderea în greutate cu doar 1% scade valoarea transaminazelor cu 8%. (D.R.)
