Senatoarea Victoria Stoiciu devine astăzi al doilea parlamentar care părăsește Partidul Social Democrat (PSD) într-un interval de doar câteva zile, în contextul deciziei formațiunii de a ieși de la guvernare și de a iniția o moțiune de cenzură împreună cu AUR.
Victoria Stoiciu, 46 de ani, de profesie… ONG-istă, a fost aleasă senatoare la alegerile parlamentare de la 1 decembrie 2024, fiind impusă pe lista PSD Vaslui de premierul de la acea vreme, Marcel Ciolacu. De altfel, înainte de acest mandat, a ocupat funcția de consilier de stat în cadrul Cancelariei prim-ministrului, poziție care i-a consolidat poziția în interiorul partidului. Ea a ocupat inclusiv funcția de vicepreședinte al partidului, până la schimbările interne generate de venirea noii echipe conduse de Sorin Grindeanu.
Plecarea de la social-democrați a fost motivată, oportunist, de coalizarea PSD cu AUR (partid pe care doamna senator îl declară fascist, fără a prezenta vreun argument în acest sens) împotriva premierului Bolojan, numai că problema Victoriei Stoiciu este că vrea cu orice preț să rămână la putere. Nu numai că nu pleacă din Senat, dar o vom vedea cât de curând dând târcoale PNL, USR sau, mai știi, chiar UDMR!
De altfel, iată ce a postat pe rețelele sociale prefectul Andrei Popica în legătură cu acest eveniment: ”Moralitate pe jumătate. Luăm act de demisia doamnei senator Victoria Stoiciu și de justificarea invocată – o pretinsă „normalizare a fascismului” – o formulare spectaculoasă, dar complet ruptă de realitatea în care acest partid a activat și a livrat rezultate. Adevărul este mult mai simplu și mai puțin convenabil: acest mandat nu este produsul unui parcurs individual excepțional, ci rezultatul unui efort colectiv susținut. Am promovat, am apărat și am dus în fața alegătorilor o candidatură pe care puțini ar fi pariat. Încrederea acordată nu a fost întâmplătoare, ci construită – pas cu pas – de o echipă întreagă. Cu atât mai stridentă este încercarea de a rescrie această realitate printr-un discurs alarmist și fără acoperire. Invocarea unor pericole inexistente nu poate ascunde faptul că această plecare ține mai degrabă de oportunism decât de principii. Recunoaștem, totuși, un lucru: ne surprinde că această etapă a durat aproape doi ani. Într-un peisaj politic în care alții au abandonat mult mai rapid responsabilitățile asumate, această întârziere poate fi considerată, ironic, o formă de perseverență. Partidul nostru nu își negociază valorile în funcție de conjuncturi și nu validează derapaje retorice menite să justifice decizii personale. Mandatul de senator nu este un trofeu individual, ci o responsabilitate publică, iar cei care uită acest lucru aleg, în mod deliberat, să se îndepărteze de cei care i-au trimis acolo. Prin urmare, doamna senator, pentru a nu trata lucrurile cu jumătate de măsură și pentru a demonstra anumite principii pe care le pretindeți, normalitatea ar fi aceea de a vă da demisia mai ales din funcția de senator al unui județ care v-a votat. Succes!” (D.R.)
