Conform statisticilor oficiale, peste trei milioane de români au plecat din țară în ultimii ani pentru a munci în străinătate. Ne referim la cei rămași de tot peste hotare sau care stau acolo pentru perioade foarte lungi, nu la cei care se duc la munci sezoniere. S-a plecat masiv în 2007, imediat după integrarea în UE, dar trendul s-a păstrat și în anii care au urmat. Zone întregi din județele sărace, inclusiv Vasluiul, s-au depopulat astfel.
Cei apți de muncă au plecat, iar acasă au rămas pensionarii și asistații social, astfel că pur și simplu nu se întrevăd soluții de dezvoltare a zonei. Pe lângă fenomenul migrației în străinătate, la noi e foarte accentuat și cel al mutatului în orașele mari din sud și din vest, cele care îți dau, în momentul de față, șansa la un trai mai bun: București, Cluj-Napoca, Oradea, Constanța, Timișoara. Nu doar banii au determinat plecarea vasluienilor, ci și lipsa efectivă a locurilor de muncă bine plătite.
Aceste aspecte au dus la adâncirea discrepanțelor între zonele țării, sesizabile încă de dinainte de revoluție. Investițiile, locurile de muncă și, implicit, veniturile mari sunt concentrate în capitală și alte câteva orașe, iar restul României, în frunte cu Moldova, este aproape neproductiv. Ne referim îndeosebi la mediul rural, care în niciun caz nu poate fi numit ”european”. Practic, nu sunt joburi private în localități întregi și nu sunt nici taxe plătite la bugetele locale.
Este greu de estimat numărul vasluienilor plecați la muncă în străinătate. Unii se duc ”la noroc”, fără să știe dinainte dacă vor lucra în deplină legalitate. Mulți se descurcă în zona ”gri” a pieței muncii sau muncesc ”la negru”. În statistici apar doar cei care au contract de muncă ori au plecat prin intermediul programelor de tip EURES, derulat și de AJOFM Vaslui. Probabil că aceștia sunt puțini comparativ cu cei care au plecat pur și simplu, fără acte, fără contracte, doar cu dorința unui trai mai bun. În municipiul reședință, practic, nu există scară de bloc de unde să nu fi plecat măcar un locatar, dacă nu o familie întreagă.
E destul să confruntăm datele statistice pentru a ne convinge că nu-i includ pe toți cei plecați. Oficial, vreo 20.000 de vasluieni sunt plecați să lucreze peste hotare pentru o perioadă mai îndelungată de un an. Estimările neoficiale spun că numărul celor care au luat drumul străinătății sare binișor de 50.000. Cei mai mulți au ales să muncească în Italia, apoi Spania, Franța, Ungaria, Anglia, SUA, Germania și Belgia. Mai sunt vasluieni, dar puțini, ajunși și în țări precum Canada, Danemarca, Suedia, Elveția, Cipru, Cehia, Olanda și Norvegia. Totodată, aproape jumătate dintre cei plecați “afară” sunt din municipiile Vaslui și Bârlad, orașele cele mai mari din județ, care ar fi trebuit, teoretic, să ofere cele mai multe posibilități de angajare pe plan local.
În ceea ce privește situația economică, se știe că județul nostru este la coada Regiunii Nord-Est, pe care o trage în jos la media dezvoltării. Vasluiul este comparabil cu Teleormanul, Gorjul și Sălajul, județe care nu prea au cu ce contribui la bugetul național. Aproximativ 40 la sută din taxele contribuabililor mici și mijlocii provin din București și Ilfov, în timp ce moldovenii, oltenii și muntenii rămași contribuie împreună doar cu 30 la sută. (D.R.)
