Împlinirea, pe 1 ianuarie, a 18 ani de când țara noastră a intrat în Uniunea Europeană (UE) a trecut aproape neobservată. Atunci însă, ca aproape toți românii, vasluienii erau cuprinși de un adevărat entuziasm. Ce s-a întâmplat în județul nostru de atunci, care sunt perspectivele, ce este bine, dar și ce este rău aflăm de la trei edili: Neculai Moraru – primarul comunei Fălciu, președintele filialei județene a Asociației Comunelor din România, Alina Munteanu, primărița comunei Grivița, și Valerian Hriscu, primarul comunei Lipovăț.
Integrarea României în UE a adus multe beneficii județului nostru și locuitorilor săi, aceasta este convingerea lui Neculai Moraru, aflat la al cincilea mandat de edil al comunei Fălciu, la 18 ani de când vasluienii, alături de ceilalți români, manifestau un mare entuzism față de posibilitățile de dezvoltare a zonei și creșterea nivelului de trai pe care le întrezăreau în apartenența la structurile europene: “Să fii racordat la spațiul economic și cultural european este un mare avantaj pentru că ne-am dezvoltat și modernizat infrastructura așa cum nici nu ne imaginam. Sigur că a atras după sine și niște dezavantaje întrucât, conform regulilor, trebuie să te apropii de productivitatea celor din UE (încă nu am reușit!), trebuie să produci de calitate ca să faci față produselor europene (nici asta nu ne-a ieșit până acum!) și, în același timp, să-i plătești pe oameni cu salarii care să le concureze pe cele de acolo pentru ca forța de muncă să nu se deplaseze (suntem departe de reușită!). Unul dintre marile avantaje a fost libertatea de mișcare: oricine poate merge oriunde în spațiul european, inclusiv cei asociați, din Republica Moldova, și vor avea acolo toate drepturile pe care le are un cetățean al UE. De fiecare dată apare tema: să vină acasă copiii noștri. Sigur, cei care doresc să vină. Trebuie să înțelegem că unii dintre ei nu doresc să se întoarcă. Doresc să fie cetățeni români, să mențină legătura cu familiile, dar să locuiască în Anglia, în Franța, în Spania, poate pentru că li se pare că acel spațiu corespunde mai bine aspirațiilor lor”.
Primărița de la Grivița, Alina Munteanu, a evidențiat principalele proiecte realizate în județ cu fondurile europene: “Ca dimensiune, cele mai importante sunt proiectul de gestionare a deșeurilor și cel de apă și canal. Totuși, după 18 ani, încă avem probleme cu integrarea deplină în UE. Ca edil, am întâmpinat și întâmpin dificultăți cauzate în mare parte de felul în care a fost construit mediul național de implementare a proiectelor cu finanțare europeană. De asemenea, trebuie să recunoaștem că nu avem o capacitate de implementare 100%, nu avem suficienți oameni bine pregătiți, nu sunt destule firme de consultanță/asistență care să ne ajute. Soluția? Trebuie să învățăm, să ne perfecționăm activitatea și să nu ne mai plângem toată ziua”.
“Sunt prea mulți hoți astăzi și prea multe hoții”
În raport cu așteptările generale din urmă cu 18 ani, edilii sunt rezervați, Valerian Hriscu, edilul comunei Lipovăț, ajungând la concluzia că țara noastră, cu atât mai mult județul Vaslui, nu era perfect pregătită pentru intrarea în UE: “Unele voci din Europa au spus că trebuia să mai așteptăm, asta pentru a evita dezavantajele care încă planează asupra economiei. Îndrăznesc să spun că legislația noastră nu a fost adaptată la timp. Impactul cu piața europeană a născut o concurență acerbă. Ei, aici este obligația politicienilor de la București de a face legi care să favorizeze oarecum capitalul românesc, să-l întărească. Îmi place să cred că toți cei care ne conduc, de la nivel județean până la nivel central, vor fi mult mai bine pregătiți și mai conexați la ceea ce înseamnă Europa, în ansamblul ei. Aș vrea să cred că vor fi mai patrioți decât hoții de azi. Sunt prea mulți hoți astăzi și prea multe hoții”.
Viitorul european al județului nostru este văzut în… albastru deschis și stele aurii de cei trei edili vasluieni, însă cu aceleași condiții: “Am fost și rămânem optimiști și, gândind puțin în perspectivă, dacă nivelurile de decizie la nivel național vor fi ocupate de oameni de valoare și bine intenționați, cu energie pozitivă, peste câțiva ani, România ar putea fi la un nivel de dezvoltare și de trai extraordinar. Am vedea că milioane de români din afară ar reumple locurile lăsate goale în țară, ceea ce ar însemna un plus de valoare, un plus de dezvoltare, din toate punctele de vedere, și economic, și cultural, și spiritual”. (D.R.)
