O analiză realizată de Institutul pentru Orașe Vizionare prezintă o radiografie a traficului din reședințele de județ și identifică tiparele de mobilitate urbană. Indexul compară cât de mult încetinește circulația în zilele lucrătoare față de un regim liber în cele 41 de municipii reședință și în București.
Analiza a comparat viteza de deplasare în zilele lucrătoare cu regimul liber de duminică dimineața (orele 07:00 – 08:00), pentru a surprinde nivelul real al congestiei urbane. Datele au fost colectate în perioada martie – iunie 2025, de luni până vineri, între orele 07:00 – 20:00, în intervalele când oamenii se deplasează cel mai mult prin oraș.
Clasamentul se bazează pe doi indicatori principali: diferența de viteză dintre duminică dimineața și zilele lucrătoare, ce reflectă congestia resimțită, și viteza medie în intervalul luni – vineri, care arată ritmul general al mobilității urbane. Aceste date au fost traduse în doi indicatori suplimentari:
- ETTR (Excess Travel Time Ratio) – procentul de timp pierdut în raport cu un trafic liber,
- zile pierdute pe an – echivalentul în zile de lucru de opt ore al timpului irosit din cauza aglomerației de un șofer tipic care parcurge zilnic 30 de km, timp de 250 de zile lucrătoare anual.
Potrivit analizei, orașele mici, precum Reșița, Giurgiu și Cărărași (locurile 42, 41 și 40 în clasament), au cel mai fluent trafic. Șoferii din aceste orașe pierd anual, din cauza aglomerației, între 3,1 și 3,5 zile. Vasluiul
Aparent surprinzător, deși este tot un oraș mic, Vasluiul se află pe poziția 14, cu 7,6 zile pierdute pe an din cauza aglomerației. Din Moldova suntem întrecuți doar de Iași, Bacău și Focșani.
La polul opus, Bucureștiul se menține un caz aparte, cu pierderi datorate aglomerației echivalente a peste 12 zile de lucru anual pentru un șofer obișnuit, adică mai mult de jumătate din concediul de odihnă legal. Timișoara și Iași trec și ele pragul de 9 zile pierdute pe an, în timp ce Cluj-Napoca, Sibiu, Târgu-Mureș și Bacău trec pragul de 8 zile pierdute pe an din cauza aglomarației.
Prânzul este noul vârf de trafic
Raportul atestă și că tiparul clasic al „orelor de vârf” s-a schimbat. Orașele nu mai sunt blocate doar când oamenii intră și ies de la muncă, ci și în mijlocul zilei, când activitățile zilnice fragmentate produc congestii prelungite.
„Datele analizate de noi arată că ora de prânz este noul vârf de trafic. În multe orașe, vitezele minime nu se mai înregistrează la 08:00 sau 17:00, ci între orele 11:00 și 14:00. Explicația vine din munca flexibilă, programele decalate și o dispersie mai mare a fluxurilor de deplasare pe durata zilei. Dacă prânzul este momentul critic, iar drumurile scurte, combinate, spre școli, piețe, spitale sau birouri locale, curieratul și livrările de mâncare, precum și transportul alternativ de tip Uber/Bolt sunt cele care generează încetiniri, atunci măsurile de mobilitate (benzi pentru transportul public, ”ferestre” pentru livrări, managementul parcărilor, semaforizare adaptivă) trebuie calibrate și pentru intervalul 11:00 – 14:00, nu doar pentru orele tradiționale, și pentru mobilitatea zilnică de proximitate, nu doar pentru fluxurile de intrare – ieșire din oraș”, a declarat Florian Filat, director executiv la Institutul pentru Orașe Vizionare și manager de proiect CITY INDEX. (D.R.)
