Din 2010 încoace, Consiliul Judeţean Vaslui, serviciile deconcentrate ale guvernului și primăriile din judeţ, practic tot ceea ce înseamnă administraţia vasluiană, dar şi mediul privat, şi-au făcut un titlu de glorie din atragerea fondurilor europene. Şi, într-adevăr, stăm poate mai bine decât s-ar fi așteptat multă lume: a fost dezvoltată infrastructura, fiind reabilitate mai ales drumurile, şcolile, spitalele, au fost realizate și investiţii în imobile ș.a., făcând ca gradul de confort al localnicilor şi nivelul de pregătire al funcţionarilor din administraţie să sporească. Pe acelaşi trend s-a înscris şi mediul privat, care a reuşit să atragă fonduri pentru dezvoltarea afacerilor și pentru pregătirea forţei de muncă.
Am fost obişnuiţi de mai mulți ani ca judeţul Vaslui să fie considerat un model de rele practici ale celor care administrează localitățile și nu numai ale lor. În cazul în care presa locală îndrăznea să se îndoiască de această situație, ne trezeam cu o listă generoasă de ”jocuri de imagine” care să demonstreze neprofesionalismul celor din diverse funcții. Ce-i drept, în mediul privat imaginea şi politicul contează mai puţin spre deloc, pentru că acolo rentabilitatea este primordială.
Iată că o serie de statistici ale Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene au luat în calcul axele de finanţare propuse în cadrul exerciţiul de finanţare a Uniunii Europene 2014-2020, care se află pe final de derulare: Programul Operaţional Infrastructura Mare (P.O.I.M.), Programul Operațional Capital Uman (P.O.C.U.), Programul Operațional Competitivitate (P.O.C.), Programul Operațional Regional (P.O.R.) şi Programul Operațional Capacitate Administrativă (P.O.C.A.). Precizăm că analiza în discuție nu face referire la fondurile europene atrase prin P.N.R.R., care nu este inclus în exercițiul financiar 2014-2020 al Uniunii Europene.
Pentru a vedea exact cum stă judeţul Vaslui la atragerea banilor europeni, am făcut o comparaţie cu celelalte șapte judeţe din Moldova, adică Iași, Bacău, Galați, Suceava, Vrancea, Botoșani și Neamț. Iar concluzia este destul de îmbucurătoare. Evident, Iași, Bacău, Galați și Suceava ne iau faţa ca număr de proiecte finanţate de U.E. şi ca valoare a acestora, dar suntem înaintea judeţelor Vrancea, Botoșani și Neamț, deși nu avem o administraţie locală mai numeroasă, care ar crește, teoretic, şansa de a concepe proiecte eligibile. În plus, nici starea economică şi socială din cele trei județe codașe nu este sub cea a Vasluiului. Deci, una peste alta, ideea că vasluienii ar fi cei mai neperformanți din regiune este cel puțin eronată.
Cifrele sunt incontestabile: cu un total de 211 proiecte, 197 de contracte semnate și o sumă de peste 3,1 miliarde de lei atrasă, suntem pe locul 5 din 8 în ceea ce priveşte fondurile europene dirijate în zona Moldovei. Pe primul loc este Iașul – 544 de proiecte, 495 de contracte, 9,1 miliarde de lei, urmat de Bacău – 342 de proiecte, 313 contracte și 6 miliarde de lei, Galați – 326 de proiecte, 291 de contracte și 4,9 miliarde de lei, Suceava – 481 de proiecte, 416 contracte și 4,2 miliarde de lei. Ultimele trei sunt Vrancea – 242 de proiecte, 219 contracte și 2,9 miliarde de lei, Botoșani – 206 proiecte, 202 contracte și 2 miliarde de lei, Neamț – 270 de proiecte, 252 de contracte și 1,5 miliarde de lei.
Asta nu înseamnă că în tot județul este la fel. Unele localități s-au mișcat mai bine, altele sunt departe de adevăr, ceea ce ar trebui să ducă la mai mult realism din partea celor care le conduc. Şi, de ce nu, să tragă un semnal de alarmă pentru un sprijin mai consistent din partea Consiliului Județean și al Prefecturii Vaslui. Altfel, riscăm ca judeţul să fie împărţit în două: o parte bine dezvoltată și o alta fără perspective. Niciodată nu vom putea afirma că am atras suficiente fonduri europene, în condiţiile în care tot timpul apar nevoi majore, iar concurenţa între judeţe pentru banii europeni este acerbă.
În actualele condiţii, preconizata descentralizare administrativă şi economică naţională, despre care se tot trăncănește de peste zece ani, nu ne găseşte în postura de a o dori prea mult. Poziţia a 5-a în clasamentul celor 8 judeţe atestă o bună capacitate administrativă. Practic, se vede că oamenii politici din Vaslui au fost mai influenți la Bucureşti decât, de exemplu, cei din Vrancea și Neamț, județe care sunt considerate superioare economic. Bine ar fi dacă în urma acestui carusel de fonduri europene ne vom alege și cu ceva mai multe locuri de muncă create, asta pentru că, în cele din urmă, descentralizarea şi regionalizarea României se vor face la un moment dat, sub presiunea Uniunii Europene.
Să sperăm că în următorul exerciţiu financiar al Uniunii Europene, 2021-2027, Vasluiul îşi va creşte semnificativ capacitatea administrativă şi se va impune atât în ceea ce priveşte atragerea banilor de la Uniunea Europeană, cât şi în a face un lobby politic eficient la Bucureşti. (D.R.)
