Economia județului nostru pare că depinde de trei societăți comerciale care au câteva sute de angajați și care sunt incluse în rândul marilor contribuabili ai țării. Fiind neatractiv pentru investitorii importanți, Vasluiul a ajuns printre cele mai sărace zone din țară și chiar din Europa.
În lista companiilor vasluiene care se află în grija Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) apar doar trei societăți: PLANTAGRO-COM SRL, SAFIR SRL și VANBET SA, toate din municipiul reședință. Numărul acestora face ca județul Vaslui să fie la coada clasamentului național, la egalitate cu Ialomița, Teleorman și Gorj. Comparativ, Ilfovul (fără capitală!) are 124 de mari contribuabili, Clujul – 61, Timișul – 59. La nivel național, sunt 1.423 de mari contribuabili, deci Vasluiul este la 0,2%! Totodată, în țară sunt 21.026 de contribuabili mijlocii, la noi fiind doar 126, adică 0,6%!
Dacă e să facem o comparație cu statisticile de acum 10 ani, Vasluiul este clar într-o situație nefavorabilă, dar nici restul țării nu are cu ce se lăuda. Astfel, în 2015, ANAF administra 2.392 de mari contribuabili (cu peste 50% mai mulți decât acum!), dintre care 12 erau de la noi: 6 SA-uri (Comcereal, Mândra, Mopan, Rulmenți, Ulerom și Vascar) și 6 SRL-uri (Bambus, Cleopatra Center, Damarex, Hepa Proiect, Plantagro-Com și Safir). Doar Plantagro și Safir au mai rămas… Totodată, în 2015 se înregistrau 23.025 de contribuabili mijlocii (cu 10% mai mulți decât acum), dintre care 167 la Vaslui (cu o treime mai mulți!).
Deloc întâmplător, economia județului nostru este în declin. Lucrările de construcții s-au restrâns, turismul este aproape inexistent, industria nu mai reprezintă de mult un sector important, agricultura este de subzistență, comerțul internațional s-a redus considerabil, iar șomajul este în floare.
“Ceea ce știm cu toții este că județul Vaslui se plasează în coada ierarhiei economice, nu numai din țară, ci și din Europa. Este cotat ca unul dintre cele mai sărace. La fel este recunoscut și de Uniunea Europeană. Eu aș vrea să vedem ce trebuie să facem ca să ieșim din această situație. Este marea noastră problemă, și ar trebui să facem un efort comun absolut toți cei care avem posibilitatea să contribuim la ieșirea Vasluiului din această situație dificilă. Trebuie să reindustrializăm, să relansăm economia județului. Eu am făcut câteva propuneri care, după părerea mea și a altor factori de răspundere, atât din mediul politic, cât și din mediul economic, ar duce la ieșirea din această situație. Din păcate, cu regret constatăm că, pe zi ce trece, situația se complică, nu se relaxează. Trei propuneri ar trebui să fie luate în considerare. Sigur că rezolvarea lor este la nivel de guvern, dar dacă toți factorii decizionali sunt de aceeași părere și se concentrează pentru rezolvarea lor, cred că există posibilitatea ca guvernul să fie determinat să ia aceste măsuri”, spune un întreprinzător vasluian.
La fel de banală ca economia județului Vaslui este și soluția pentru ieșirea din sărăcie, despre care toată lumea vorbește, dar nimeni nu ia taurul de coarne. Nu trebuie să ai studii economice ca să-ți dai seama că această soluție înseamnă investiții și locuri de muncă. Exact ce nu s-a făcut în ultimii 35 de ani, indiferent de culoarea politică a guvernărilor postdecembriste, lăsând la o parte faptul că nici guvernările locale n-au fost mai breze.
Oamenii de afaceri se mai plâng că economia județului Vaslui nu a înregistrat niciodată creșteri uimitoare, însă de câțiva ani încoace situația este dramatică. Sute de firme și-au închis porțile și, oricât s-au agitat autoritățile, investitorii au ocolit această zonă. Cea mai cruntă situație este în mediul rural. La sate, nimeni nu a dezvoltat vreo afacere, în afara micilor magazine de unde țăranii cumpără alimente sau băutură “pe caiet”.
“Apreciez că un program realmente util de investiții se cifrează la un miliard de euro, din fonduri europene, pentru ca economia Vasluiului să ajungă la nivelul mediei județelor din țară. Sigur, structura acestui program economic ar urma să fie creionată de noi, cei care trăim în această zonă, și nu de altcineva. Să spunem ce investiții trebuie făcute în sectorul agricol, în sectoarele industriei, confecțiilor, energiei, mediului, comerțului și așa mai departe. De aceste investiții avem mare nevoie fiindcă înseamnă creare de locuri de muncă. De asta avem nevoie și facem eforturi în continuare, sperând ca aceste măsuri, pe care eu le-aș caracteriza ca măsuri fundamentale, să fie însoțite de în același timp de o serie de multe alte măsuri care pot duce la relansarea economică a județului Vaslui”, explică omul de afaceri.
Cât va dura până ce aceste propuneri vor deveni fapte, nu se știe, dar cert este că vasluienii o duc din ce în ce mai greu. Cu prognoze economice demne de preistorie, Vasluiul se zbate pe marginea prăpastiei. (D.R.)
