Județul Vaslui, condus de 33 de ani, fără întrerupere, de PSD și “derivatele” sale, oferă condiții de trai de-a dreptul alarmante. Peste 50.000 de locuitori au plecat să-și caute norocul în străinătate. De la noi emigrează anual mii de cetățeni, majoritatea fiind tineri cu vârste între 19-30 de ani. Pleacă pentru că traiul de acasă a devenit pentru mulți apăsător, așa că se îndreaptă spre locuri mai civilizate, care le pot asigura lor, dar mai ales copiilor lor, o viață mai bună, măcar decentă.
Promisiunile de dezvoltare a județului au rămas pe hârtie. Din patru în patru ani, auzim de proiecte îndrăznețe: drumuri ca-n palmă, parcări supraetajate, parcuri industriale, investitori atrași pe bandă rulantă care creează locuri de muncă atât de bine plătite, încât o să vină străinii să lucreze în Vaslui… După alegeri, rămânem să ne zbatem în aceeași sărăcie.
Între altele, șomajul se menține printre cele mai mari din țară, cu o rată de peste 8% din populația activă, în vreme ce la capitolul locuri de muncă vacante ne situăm în coada clasamentului național, cu doar 300-350 la număr. Nimic nu s-a mișcat nici în “pungile de sărăcie rurală” declarate prin Strategia de dezvoltare teritorială a României, iar pauperitatea populației face ravagii în județ, așa cum arată și ultimul barometru Eurostat – Institutul de Statistică al Uniunii Europene. Într-un top al sărăciei de anul trecut, regiunea cea mai afectată era cea de Nord-Est, unde procentul populației sărmane depășea 30%.
Totodată, un recent raport al Institutului Național de Statistică (INS) trage semnale de alarmă în ceea ce privește condițiile de viață din zona noastră: peste 50% dintre locuințele din mediul rural nu au baie în casă; o casă din opt are probleme grave (deteriorarea pereților, podelelor, tocurilor de la ferestre, igrasie etc.). Totodată, mai puțin de două treimi dintre vasluieni își achită facturile la timp.
Greu de suportat!
La Vaslui, ca de altfel în mai toată țara, cele mai multe locuințe, în speță, apartamente, au fost construite în perioada 1971-1990. În mediul rural, există multe case vechi, construite înainte de 1971 (45% din total), deci sunt mai vechi de 50 de ani!
Studiul INS relevă că problemele pe care le au locuințele sunt legate de deteriorarea pereților, igrasie și alte condiții improprii unei vieți decente: „Aproape o gospodărie din opt se confruntă cu una sau mai multe probleme serioase privind locuința. Printre cele mai frecvente probleme care afectează calitatea locuirii se află cele privind deteriorarea pereților, podelelor, tocurilor de ferestre (60% din totalul gospodăriilor ce reclamă existența unor probleme ale locuinței) și igrasia sau fundația casei (49%)“.
În Vaslui, în mediul rural sunt și multe case părăsite. Pe lângă îmbătrânirea populației, la sate se observă o constantă depopulare și deteriorare a locuințelor. Per total, ponderea gospodăriilor dotate cu baie sau duș este de 70%, iar a celor cu grup sanitar, de 67%, arată INS. În rural însă, nici 40% dintre gospodării nu beneficiază de avantajele oferite de existența unei băi și a grupului sanitar în interiorul locuinței. Aproape jumătate dintre familii (47%) afirmă că suportă cu dificultate sau cu mare dificultate cheltuielile curente ale vieții, iar dacă se iau în considerare și cele care declară o oarecare dificultate în acoperirea cheltuielilor de zi cu zi, se ajunge la peste 85% din total.
Conform INS, 60% dintre gospodării își plătesc cheltuielile la timp, iar 40% au întârzieri la plată: 55% cu întreținerea locuinței (apă, gaz, căldură), 54% cu energia electrică, cu abonamentul telefonic au probleme 35%, iar cu ratele la împrumuturi – 10%. Vasluienii susțin că au întârzieri la plata facturilor (în special a cheltuielilor cu utilitățile) din cauza lipsei resurselor financiare.
Economia nu prea contează
Situația județului “roșu” se reflectă și din cifra de afaceri realizată de companiile private. Astfel, primele 20 de firme din Vaslui au realizat împreună, anul trecut, afaceri egale cu rulajul îmbuteliatorului Coca-Cola România, de exemplu! Lipsa locurilor de muncă, dar și salariile mici (cu o treime mai mici decât media națională) i-au „împins“ pe mai mult de 50.000 de vasluieni să plece să lucreze în străinătate, județul rămânând fără forță de muncă pentru meserii dintre cele mai diverse.
De ceva vreme, topul celor mai mari 20 de angajatori din județ este condus de companii de stat și instituții publice, astfel că Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului este pe primul loc, iar pe 3 și 4 sunt spitalele din Vaslui și Bârlad. Deși, pe hârtie, câștigă mai bine decât anul trecut, vasluienii nu-și permit mâncare mai bună sau haine mai scumpe. Prețurile au crescut atât de mult, încât majorările salariale nu au putut ține pasul.
“Este foarte greu în continuare. Nu poate spune nimeni că trăim mai bine. Prețurile au crescut foarte mult în ultimii ani, iar acest lucru nu face decât ca puterea de cumpărare să fie într-o continuă scădere. Datoriile sunt din ce în ce mai mari, prețurile la utilități se tot majorează. Va fi greu la iarnă”, spun oamenii. (D.R.)
