Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS), în perioada ianuarie-august a.c., numărul turiştilor cazaţi (sosirile) în judeţul Vaslui a fost de 27.349 (nici 3.500 pe lună), înregistrându-se 40.109 înnoptări. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare a fost de circa 20%.
Doar Teleorman, Călărași și Sălaj stau mai prost ca noi, în timp ce fruntaș a fost județul Constanța, cu 1.608.642 de turiști – de 59 de ori mai mulți decât la Vaslui!
Pentru situația jalnică a turismului vasluian, și lipsa infrastructurii are o parte din vină, dar serviciile sunt deplorabile în multe unități de cazare, obișnuite să primească amenzi de la Sanepid mai ceva ca ursul cu zmeura.
Vasluiul mai are enorm de lucru până va deveni o adevărată destinație turistică. Pe unde să ajungă și turiștii la noi? Pe drumuri găurite și peticite sau cu niște curse aeriene inexistente?! Și dacă tot nu avem infrastructură, de ce am avea servicii de calitate? Oferta de cazare pentru potențialii turiști e una foarte slabă și constă, în destule cazuri, fie în pensiuni făcute doar pentru a lua niște bani europeni, fie în hoteluri cu camere mici și prețuri mari. În plus, de ani de zile, personalul din hoteluri și restaurante habar n-are de noțiuni fundamentale de igienă, de dezinfecția suprafețelor, de combaterea muștelor și gândacilor șamd.
Nici autoritățile de la București nu știu cu ce se mănâncă turismul. De exemplu, deși în țară avem un amalgam de cultură foarte atrăgător pentru turiștii străini, statul român preferă să promoveze în afară, în marea majoritate a evenimentelor, doar cultura Ardealului, ”uitând” de Moldova. Totodată, centrele de informare turistică nu prea funcționează și nici alt gen de inițiative nu există, deși noi credem că străinii ar avea ce vedea pe la noi.
„Cu toate că este prezentat mereu ca un județ sărac și pe locuri fruntașe privind situațiile negative, Vasluiul este păstrător al unor obiective de valoare istorică. În lista monumentelor istorice sunt înscrise peste 400 de obiective. Dintre acestea, 148 sunt situri arheologice”, se arată într-un raport al Direcției Județene pentru Cultură.
Locuri de vizitat
Ca peste tot în Moldova, și în Vaslui există numeroase lăcașe de cult, cu o tradiție bogată și pline de comori. Mănăstirea Florești (foto) este unul dintre cele mai impozante monumente din eparhia Hușilor. A fost construită în secolele XVI-XIX, în stil romantic. Deține o icoană făcătoare de minuni adusă aici de mitropolitul Veniamin Costachi în 1805, pictată de un necunoscut în secolul XVIII. A fost împodobită cu aur și argint de Doamna Ecaterina, soția lui Constantin Vodă Mavrocordat, în 1749. Ansamblul Mănăstirii Florești se află în partea de vest a județului, la 25 de kilometri de Vaslui.
Mănăstirea Moreni este un alt așezământ monahal important, amintit încă din secolul al XVI-lea ca schit, în timpul domniei lui Petru Rareș. Desființat de comuniști în 1958, a renăscut și apoi a înflorit ca mănăstire, după 1989. Atunci s-au construit biserica-paraclis, turnul-clopotniță, chilii, ateliere de pictură, croitorie, tricotaje și broderie liturgică, muzeul de artă religioasă, precum și o bibliotecă de carte rară. Mănăstirea se află la 10 kilometri de Vaslui și adăpostește moaștele sfinților Tarahie, Prov și Andronic, aduse de la Ierusalim.
Situată la 13 kilometri de Zorleni, Mănăstirea Bujoreni (foto) a fost întemeiată la mijlocul secolului al XVI-lea, ca schit de călugări. Așezat într-un loc izolat, s-a numit prima dată Măgaru, iar pentru scurt timp, Murgeni. Din documente reiese că lăcașul de cult a fost fondat de familia Bujoreanu, în anul 1606, în timpul domniei lui Ieremia Movilă.
Și Movila lui Burcel așteaptă turiști. Aflată la 25 de kilometri de Vaslui, între comunele Miclești și Codăești, este un alt loc de încărcat de istorie, legat de bătălia de la Vaslui din 1475. Denumirea a fost luată de la Purcel, un personaj legendar din povestirile lui Ion Neculce. Vasile Alecsandri este cel care i-a schimbat numele în Burcel, toponim care se păstrează și astăzi. (D.R.)
