Bucuria Învierii a scăldat în lumină toate bisericile și mănăstirile vasluiene. Zeci de mii de oameni au participat, în noaptea de sâmbătă spre duminică, la slujba de Înviere. La miezul nopții, preoții au ieșit din altare pentru a le transmite credincioșilor mesajul „Hristos a Înviat!” și pentru a le oferi Lumina Sfântă, adusă tocmai de la Ierusalim. Suntem în Săptămâna Luminată.
În noaptea de Înviere, vasluienii și-au îndreptat pașii către lăcașurile de cult, unde clopotele au dat vestea cea mare tuturor credincioșilor. Ca în fiecare an, bisericile s-au dovedit neîncăpătoare, iar preoții s-au strecurat cu greu prin mulțimile de oameni veniți să ia Lumină.
La miezul nopții, străzile s-au transformat pentru scurt timp în adevărate râuri de lumină. După ce au primit Lumina Sfântă, cei mai mulți dintre vasluieni s-au îndreptat cu lumânările aprinse către cimitir sau spre casele lor, ale rudelor sau prietenilor. Au fost, însă, și dintre cei care au rămas în biserici până la terminarea slujbei.
Coadă pentru spovedania de Paște
Anterior zilelor de Paște, mii de vasluieni au stat la rând, în Săptămâna Mare, pentru a se spovedi, astfel încât să primească sărbătoarea Învierii Domnului cu sufletele primenite, împăcați cu ei și cu semenii lor. Multe biserici s-au deschis încă de la ora șase dimineața pentru a-i primi pe credincioși.
Se pare că vasluienii au lăsat și de această dată pe ultima sută de metri mersul la spovedanie, drept pentru care au stat la rând cu orele. Cozile interminabile s-au format în general la acele lăcașuri de rugăciune ce reunesc mai multe parohii, având un număr mai mare de enoriași.
Măsuri speciale
Pentru siguranța publică a cetățenilor, în perioada Sfintelor Sărbători de Paște, cadrele Inspectoratului de Poliție Județean și Inspectoratului de Jandarmi Județean au fost prezente, atât în zona lăcașurilor de cult, cât și la alte obiective, cu echipaje special constituite, în vederea evitării oricăror evenimente nedorite.
Sute de polițiști din structurile Ordine publică, Rutieră și Investigații criminale au acționat în perioada 4-7 mai pentru prevenirea și combaterea faptelor antisociale.
Măsuri speciale au fost instituite și pe căile rutiere, în mod deosebit în interiorul localităților, pe arterele care converg spre biserici, dar și pe drumurile naționale și europene, acordându-se o atenție sporită fluidizării circulației, prevenirii accidentelor rutiere și combaterii excesului de viteză.
Vasluiul, aproape pustiu în prima zi de Paște
Mașini parcate pe trotuare ori călare pe zebră, nervi scoși din țâțâni, claxoane aprige ca niște suduieli, maldăre de liste cu ce-i de cumpărat, coloane de mașini înțepenite-n trafic, prețuri umflate pe ultima sută, cărucioare umplute până la refuz la supermarket, tone de cozonaci înghesuite-n portbagaj. Unde-o fi dispărut toată agitația din ultimele zile?
În prima zi de Paște, duminică adică, Vasluiul moțăia pe rupte, afară fiind o pustietate pe care doar la iarnă, imediat după revelion, o vom mai întâlni. După-amiază, în piețele goale, o frunză de salată să fi vrut și nu aveai de unde lua. Doar câțiva florari se încăpățânau să ceară 5 lei pe laleaua pe care sâmbătă o dădeau bucuroși cu 3.
În fine, s-a lăsat seara. Vasluienii au tras obloanele și s-au pus iarăși pe ciocnit. Urmau celelalte două zile de Paște, iar cu mormanele de drob și pască nu era de glumit.
Creștinii au intrat în Săptămâna Luminată
Prima săptămână după Duminica Paștelui este denumită „Săptămâna Luminată”. După prima zi de Paște, credincioșii continuă să se salute cu „Hristos a Înviat!” și răspund cu “Adevărat a Înviat!”. În această săptămână, slujbele se țin cu ușile altarului larg deschise, ceea ce simbolizează ușa deschisă de la mormântul Mântuitorului.
“În Săptămâna Luminată, atât la slujbele de seară, cât și la cele de dimineață, preoții se îmbracă în veșminte de culoare albă încă de la început”, se arată pe site-ul Episcopiei Hușilor.
Totul stă sub semnul Luminii, simbolul învierii lui Hristos. Nu se fac nunți, iar zilele se petrec conform datinii, tradiției și obiceiurilor. Astfel, prima zi a săptămânii este cunoscută în popor ca “Lunea Albă”, când există obiceiul udatului și al umblatului cu pasca pentru vestirea Învierii, la rude, părinți, nași și în familia lărgită. În “Marțea Albă” nu se lucrează în gospodărie, nici la câmp sau la pădure, în timp ce în “Sfânta Mercurie” bărbații pot munci.
Ziua de joi mai este numită „Joia verde”, „Joia rea” sau „Joile Domnești” și este ținută mai cu seamă de femei pentru ca grindina să nu strice holdele. În ziua de vineri, cunoscută în popor ca “Fântânița” sau „Vinerea Scumpă”, se sărbătorește Izvorul Tămăduirii, un praznic ce datează din a doua jumătate a primului mileniu creștin. După Sfânta Liturghie, în toate bisericile se face o sfințire a apei, zisă „aghiasmă mică” (spre deosebire de „aghiasma mare” a Bobotezei). Sâmbăta Luminată este singura sâmbătă în care nu se face parastas. Prima duminică după Paște, numită “Duminică Tomei”, „Paștile Mici” sau „Druștele”, este o sărbătoare consacrată morților. (D.R.)
