Alimentația nepotrivită poate cauza apariția multor afecțiuni grave. Balonarea, durerile abdominale și oboseala sunt simptome care adesea sunt provocate de un aliment. Reacția neplăcută apărută în urma consumului unor produse alimentare se numește intoleranță alimentară. În România, aproximativ 75% dintre adulți suferă de intoleranță la lactoză. Și numărul persoanelor care suferă de alergii alimentare este îngrijorător. Alimentele procesate și bombardate cu tot felul de substanțe chimice fac ca tot mai mulți oameni să se confrunte cu intoleranțe și alergii alimentare. Apariția alergiilor la unele alimente este confundată uneori cu intoleranța la anumite substanțe conținute de acestea.
Intoleranța alimentară este o afecțiune des întâlnită în rândul copiilor și al adulților. Conform Organizației Mondiale a Sănătății (O.M.S.), jumătate din populația globului suferă de intoleranță alimentară. În acest moment, există un miliard de oameni diagnosticați cu această boală, iar O.M.S. estimează că până în anul 2035 această cifră va ajunge la peste 2,5 miliarde. 35% dintre români suferă de intoleranță la fructoză, 33% la drojdie și 15% de intoleranță la gluten. În continuă creștere sunt și cazurile persoanelor care suferă de alergii alimentare. S-a constatat o creștere a prevalenței alergiilor alimentare cu cinci la sută în ultimii ani și, dacă se continuă așa, se va ajunge ca în 2020 unul din doi copii să sufere de boli alergice, în special de rinită alergică.
În România, nu avem statistici clare în ceea ce privește alergiile alimentare, însă Academia Europeană de Alergologie și Imunologie Clinică a remarcat faptul că în ultimii zece ani s-a dublat numărul persoanelor care suferă de aceste boli.
Intoleranță frecventă la gluten și lactoză
Principalii alergeni alimentari care declanșează boala la copii sunt proteinele din laptele de vacă, albușul de ou, făina. În schimb, pentru adulți, nucile de orice tip, merele, piersicile și citricele stau la baza alergiilor. Și predispoziția genetică este una dintre principalele cauze.
„Aproximativ 35 la sută dintre cei cu dermatită atopică suferă și de alergii alimentare. În situația în care există în familie persoane care suferă de boli alergice, nou-născuții ar trebui să fie alăptați exclusiv la sân până la șase luni. În cazul în care nu se poate acest lucru, trebuie să li se administreze formule de lapte hipoalergenice, iar în primul an de viață să se evite introducerea alimentelor cu potențial alergizant mare“, explică specialiștii.
Cele mai cunoscute tipuri de intoleranță alimentară sunt intoleranța la gluten, un constituent al grâului, secarei, orezului și orzului, și intoleranța la lactoză. Pentru a deosebi alergia alimentară de intoleranță, trebuie să știți că simptomele primei afecțiuni sunt în mare parte cutanate și respiratorii și sunt observate imediat de pacient. În schimb, la intoleranța alimentară, semnele nu sunt așa de evidente ca în cazul alergiei, acestea sunt diverse și din acest motiv, de cele multe ori, sunt neglijate, nediagnosticate.
„O persoană alergică trebuie să citească neapărat eticheta tuturor produselor“
Testele serologice sunt cele care vă arată care sunt alimentele neagreate de organism. În schimb, în cazul alergiilor, se cunoaște o listă de alimente cu potențial alergizant mare.
„Normele europene recente privind etichetarea alimentelor au stabilit o listă de 14 alimente. Printre acestea se numără laptele de vacă, oul, peștele, crustaceele, moluștele, arahidele, semințele de susan, țelina, muștarul, cerealele care conțin gluten și conservanții de tip sulfiți. Acestea sunt trecute pe etichetele alimentelor, însă există și situații în cazul alimentelor alergizante în care anumite substanțe care se găsesc în cantități foarte mici nu sunt trecute pe etichete. O persoană alergică trebuie să citească neapărat eticheta tuturor produselor“, spun medicii.
În cazul copiilor, alergiile alimentare netratate pot să degenereze. De exemplu, din cauza alergiei la ou, 46 la sută dintre copii pot să dezvolte alergie și la acarienii din praful de casă. Astfel, micuții trebuie investigați nu numai alimentar, ci și respirator, anual, pentru a preveni apariția altor boli alergice, cum sunt și rinita și astmul. Există însă și multe studii clinice care demonstrează influența decisivă a intoleranței alimentare în apariția sindromului de colon iritabil. Dacă este descoperit alimentul care a produs alergia, automat trebuie evitat.
Medicii spun că alergiile sunt din ce în ce mai severe și mai greu de controlat, iar părinții aduc târziu copiii la medicul alergolog. Dacă, în cazul celor care suferă de alergie alimentară, produsele incriminate sunt evitate toată viața, când vine vorba de intoleranța alimentară, acestea trebuie scoase din regimul zilnic în funcție de gradul de reacție al organismului, după care sunt reintroduse treptat, în cantități mici. Pentru o intoleranță de gradul 1 sau 2, alimentul incriminat va fi eliminat din dietă timp de una-trei luni. Dacă gradul de intoleranță este 3 sau 4, perioada de excludere este de șase-opt luni.
Un stil de viață sănătos este esențial în prevenirea alergiilor alimentare și, mai ales, grija de a ști ce consumăm. Medicii recomandă ca mamele să aibă un regim sănătos în timpul sarcinii, pentru a preveni dezvoltarea bolilor alergice la copii. Dacă mama sau cineva din familie suferă de alergie, în ultimul trimestru de sarcină trebuie să nu consume alimente care au potențial alergizant mare. (D.R.)
