Specialiștii în alergologie și imunologie clinică răspund la cele mai frecvente întrebări despre imunitate: Cum funcționează sistemul imunitar? Există anumite analize care arată starea imunității noastre? Când se formează sistemul imunitar la copii? De ce scade imunitatea? Este bine să luăm suplimente alimentare pentru creșterea imunității?
Care este rolul sistemului imunitar? Imunitatea reprezintă capacitatea organismului de a se apăra de agenții patogeni – virusuri, bacterii, paraziți și toxine. Sistemul imunitar este un sistem complex de celule și molecule (anticorpi) al cărui rol este să asigure protecția împotriva agresorilor. Sistemul imun detectează agenții patogeni, îi distruge și, foarte important, memorează antigenul pentru a putea reacționa prompt data viitoare când îl va întâlni.
Imunitatea poate fi înnăscută, naturală – imunitatea cu care ne naștem și care nu se modifică în cursul vieții – sau dobândită – când se instalează în urma contactului cu diferite microorganisme sau postvaccinare.
Există o legătură între sistemul imunitar și cel limfatic? Sistemul limfatic este o componentă importantă a sistemului imun și reprezintă sistemul organismului de apărare și de purificare. Sistemul limfatic este format din limfă, din vase limfatice – care asigură transportul limfei – și din structuri și organe care conțin țesut limfatic, cum sunt timusul, ganglionii limfatici, splina și amigdalele.
Timusul este o glandă de mici dimensiuni, situată în spatele sternului și deasupra traheei, al cărei rol este producția de limfocite T, responsabile de imunitatea celulară. Timusul este mai activ în perioada adolescenței și își pierde din proprietăți pe măsură ce înaintăm în vârstă.
Amigdalele fac parte din prima linie de protecție a sistemului digestiv și a aparatului respirator, distrugând bacteriile și virusurile de la acest nivel; extirparea acestora face ca agenții agresori din mediu să pătrundă cu ușurință în organism.
Rolul splinei este de a sintetiza anticorpii, de a distruge și de a elimina bacteriile anihilate de anticorpi, precum și celulele sanguine moarte.
Ganglionii limfatici sunt localizați de-a lungul întregului corp și conțin celule B care secretă anticorpi, celule T și celule macrofage.
Cum se testează imunitatea?
Testele pentru imunitate sunt hemoleucograma și imunograma. Acestea sunt două analize de sânge care evaluează componentele sistemului imun. Hemoleucograma permite identificarea numărului și procentului celulelor – leucocite, macrofage și fagocite.
Imunograma evaluează anticorpii pe care aceste celule le produc – imunoglobulinele (Ig). Există patru clase de imunoglobuline:
– Ig A – constituie cel mai important element de apărare împotriva bacteriilor și virusurilor
– Ig E – responsabilă pentru alergii
– Ig M – prima imunoglobulină secretată atunci când organismul este amenințat de un antigen
– Ig G se secretă după Ig M și are funcția de a neutraliza toxinele bacteriene; este singura care traversează bariera placentară, protejând nounăscutul în primele luni de viață.
Când se formează imunitatea la copii?
Sistemul imunitar al copiiilor este imatur și continuă să se dezvolte până în jurul vârstei de 11-12 ani. Nou-născuții sunt protejați de anticorpii maternali, care le conferă o imunitate pasivă temporară în primele luni de viață. Între 3 și 6 luni, există o perioadă critică a sugarului, când nivelurile totale de anticorpi sunt cele mai scăzute deoarece scad anticorpii maternali, iar producția proprie de anticorpi este încă redusă. Anticorpii maternali de tip Ig G dispar în primele 6-8 luni, iar producția proprie de anticorpi de tip Ig G crește, atingând valorile adultului în jurul vârstei de 7-8 ani.
Nou-născuții încep să sintetizeze anticorpi de tip Ig M imediat după naștere și ating nivelurile adultului în jurul vârstei de 4-5 ani. În schimb, nivelurile de Ig A cresc lent, atingând valorile adultului abia în adolescență. Expunerea la infecțiile comune are un rol important în formarea unui sistem imun puternic. Copiii încep să răcească după vârsta de șase luni, iar un număr de 7-8 episoade de răceală pe an sunt considerate normale pentru sugari și preșcolari. Media scade la 5-6 episoade de răceală pe an la vârsta școlară, iar adolescenții, ca și adulții, au în jur de patru episoade de răceală pe an.
Cauza principală a răcelilor frecvente ale copiilor se datorează expunerii la noi și noi virusuri; există cel puțin 200 de astfel de virusuri, de aceea nu numai că răcelile NU pot fi prevenite, însă ele întăresc sistemul imun al copilului.
Ce înseamnă o imunitate puternică? Un organism sănătos înseamnă un sistem imun puternic. Ca urmare, alegerea unui stil de viață sănătos îți asigură o imunitate puternică:
– E important să ai o dietă echilibrată, bogată în legume, fructe, cereale integrale
– Fă o activitate fizică regulat, 150 de minute/săptămână
– Renunță la fumat
– Consumă alcool în cantitate moderată
– Dormi 7-8 ore/noapte
– Controlează-ți tensiunea arterială
– Spală-te pe mâini frecvent și gătește adecvat alimentele.
În ce situații scade imunitatea? Cele mai cunoscute situații de scădere reală a imunității sunt în cazul unor boli cum ar fi SIDA, cancerul, diabetul zaharat, în cazul anumitor tratamente medicale (cu citostatice sau cortizonice) și chirurgicale (splenectomie). O diminuare a imunității o întâlnim și la vârstele extreme (copii și vârstnici), la alcoolici, fumători, obezi, în cazul stresului emoțional și fizic, tulburărilor de somn, alimentației de proastă calitate și expunerii la un mediu toxic.
Care sunt complicațiile scăderii imunității?
Imunitatea scăzută se manifestă prin vulnerabilitate în fața infecțiilor, deteriorarea celulelor, inflamații, dezvoltarea tumorilor și alte probleme grave de sănătate.
Există situații în care imunitatea este prea crescută? Alergiile și bolile autoimune sunt exemple de imunitate exagerată. În cazul alergiilor, sistemul imun reacționează exagerat prin producția de anticorpi de tip Ig E împotriva unor substanțe considerate inofensive și pe care organismul ar trebui să le tolereze, iar în cazul bolilor autoimune, sistemul imun atacă și distruge structurile proprii organismului.
Este nevoie să luăm suplimente pentru creșterea imunității? Oamenii sunt atrași de reclamele despre diferite preparate care promit creșterea imunității. Este important de reținut că adoptarea unui stil de viață sănătos înseamnă o imunitate eficientă. În cazul deprimării sistemului imun, pot fi utile anumite suplimente alimentare – acizi grași esențiali din semințe de in, cânepă, pește, nuci, vitaminele A, B2, B6, C, D, E, antioxidanți, preparate din plante sau probiotice.
Fiți atenți să nu faceți excese. De exemplu, dozele mari de vitamina B6 (peste 100 mg/zi) pot determina dezvoltarea unor tumori, iar excesul de zinc (peste 150 mg/zi) poate inhiba sistemul imunitar. (D.R.)
