După creșterile spectaculoase de prețuri din ultima lună, în special la fructe, detergenți, servicii poștale, dar și la carne și lactate, Consiliul Concurenței a fost împins de la spate de guvern și a demarat chipurile o analiză a pieței, angajându-se că va evalua tot lanțul, de la producție până la raft. Iată însă ce spun o serie de reprezentanți ai mediului de afaceri din județul Vaslui: “Excesul de cerere se duce în importuri, deci crește deficitul comercial, ceea ce generează o scădere a cursului valutar, precum și inflație. Întrucât mare parte din alimente sunt importate, iar leul scade față de euro, se ajunge la creșterea prețurilor. Este o lege simplă a economiei”.
În traducere, pisica moartă este în curtea Guvernului Ciolacu. Oricum, până se lămurește Consiliul Concurenței dacă scumpirile sunt un plan necurat pus la cale de vânzători sau un fenomen natural al pieței libere, cei cărora nu le-a crescut venitul lunar se uită cu jale la rafturi, iar cei cărora le-au crescut lefurile și pensiile, în unele cazuri uimitor de mult, vor continua să susțină cererea de produse de pe piață. Evident, cererea lor va ține sus și prețurile. Până la urmă, de unde a crescut economia, nu din consum?
Fermierii constată și ei că, deși își vând producția la prețuri mai mici decât acum câteva săptămâni, produsele ajung la consumator cu prețuri mult mai mari! “Cei care se ocupă de creșterea porcilor spun că ei livrează la prețuri mai mici decât acum câteva luni. În magazine însă, am văzut că prețul la carne a crescut. În mod normal, dacă la livrare prețul la carne a scăzut, reducerea trebuia să se regăsească și la prețul final. Probabil că este o influență determinată de apropierea sărbătorilor de iarnă. Alt motiv nu vedem”, declară vasluienii.
În același timp, la detergenți, fructe, lactate și altele, scumpirile se cam justifică deoarece a scăzut producția și s-au redus și unele importuri din Ucraina.
„Prețurile sunt mai mari cu 8-10% comparativ cu anul trecut din cauza majorării costurilor de producție: s-a scumpit materia primă, la fel și utilitățile, iar salariile s-au mărit de două ori. De la 1 ianuarie 2025 iar vor crește; toate acestea ne afectează, dar ne adaptăm, ce putem să facem?”, a declarat pentru Termene.ro Ioan Tătăran, proprietarul Carmangeriei Toto din Lăpușeni de Maramureș, unul dintre cei mai cunoscuți și cei mai vechi crescători de porci din rasa Mangalița de la noi din țară.
Codul fiscal a fost modificat de 178 de ori în 11 luni!
Marea cauză a scumpirilor este însă creșterea deficitului bugetar, determinată de majorarea cheltuielilor de personal din administrația publică, dublată de “teroarea” fiscală promovată de guvern. Toată suflarea economică a fost pusă pe jar de creșterile de impozite și taxe care vor intra în vigoare în 2025. Sunt schimbări se pare majore, așa că toată lumea întreabă pe toată lumea cum să se pregătească.
“N-a fost ușor nici până acum pentru că guvernul de care am avut parte anul acesta a fost darnic în reglementări fiscale. Nu degeaba au apărut sintagmele «bâlbâială fiscală» și «țopăială fiscală» în legătură cu măsurile luate în primele 11 luni ale anului curent. Consiliul Național al Întreprinderilor Mici și Mijlocii a prezentat recent o sinteză potrivit căreia, în perioada ianuarie-noiembrie, nu mai puțin de 178 de modificări au fost aduse Codului fiscal, adică una la două zile! În plus, schimbările nu au respectat normele de tehnică legislativă și principiile fiscalității și dialogului social”, mai spun reprezentanții mediului de afaceri.
Între altele, principiul predictibilității impunerii spune că trebuie să se asigure stabilitatea impozitelor, a taxelor și contribuțiilor obligatorii pentru o perioadă de cel puțin un an, în care nu pot interveni modificări în sensul majorării sau introducerii de noi impozite și taxe obligatorii. “La nivel european, media modificărilor anuale la Codul Fiscal – și încă în privința unor aspecte tehnice, în niciun caz fundamentale – este de 50. În România, în doar 11 luni am avut 178 de modificări. De asemenea, în UE, timpul mediu de dezbatere cu partenerii sociali pentru implementarea măsurilor de modificare a legislației cu incidență asupra mediului economic este de trei ani. În România, s-a atins un record uluitor de zero zile!”, afirmă întreprinzătorii privați. (D.R.)
