Ce trebuie să știm despre votul din 9 iunie?

Alegerile pentru autoritățile administrației publice locale sau, mai simplu, alegerile locale au loc duminică, 9 iunie. În aceeași zi, ne vom alege și reprezentanții în Parlamentul European.

La alegerile locale se votează pentru primarii din fiecare comună, oraș sau municipiu, pentru consilierii locali și județeni, precum și pentru președinții consiliilor județene.

În cazul județului nostru, principalii competitori politici sunt Partidul Social Democrat (PSD), Partidul Național Liberal (PNL), Alianța Forțelor de Dreapta (formată din Uniunea Salvați România – USR, Partidul Mișcarea Populară – PMP și Partidul Forța Dreptei), Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), Partidul PRO România (PRO) și Partidul Umanist Social Liberal (PUSL). Pe ici, pe colo, vor participa și formațiuni mai mici, precum SOS, Partidul Ecologist Român, UDMR.

Sistemul electoral se bazează pe votul direct al cetățenilor. Alegătorii votează pentru candidații sau listele de candidați care concurează în circumscripția lor electorală. Aleșii locali primesc un mandat de patru ani, cu posibilitatea de realegere. Este important de știut că mandatele nu vor fi preluate în luna iunie, ci după 27 septembrie, când se termină în mod normal mandatul celor aleși în 2020.

Consilierii, primarii și președinții consiliilor județene se aleg într-un singur tur, prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Viceprimarii, precum și vicepreședinții consiliilor județene se aleg prin vot indirect de către consiliile locale, respectiv consiliile județene. Turul al doilea al alegerilor se organizează doar în caz de balotaj (egalitate perfectă), la două săptămâni după data alegerilor și doar pentru primar și președintele consiliului județean.

Ce alegem pe 9 iunie

Primăria este în centrul comunităţii, este instituţia în care se iau toate deciziile importante cu privire la modul în care funcţionează lucrurile în respectiva localitate. Printre altele, primarul este cel care se ocupă de strategiile economice, sociale şi de mediu. El propune consiliului local bugetul unității administrativ-teritoriale şi se ocupă de imple­mentarea lui. În esenţă, primarul joacă un rol crucial în conducerea şi dezvoltarea unei comunităţi locale, având respon­sa­bilitatea de a asigura buna funcţio­nare a administraţiei şi de a îm­bunătăţi calitatea vieţii locuitorilor.

Consiliile locale şi primarii func­ţio­nează ca autorităţi ale adminis­traţiei locale şi rezolvă aspectele publice din comune, oraşe şi municipii. Consiliile locale sunt compuse din membri aleşi prin vot și care iau deciziile. Primarul duce la îndeplinire proiectele aprobate de consiliu. Consiliul local aprobă bugetul, stabileşte impozite şi taxe şi este responsabil de înfiinţarea sau reorganizarea de instituţii locale, printre altele.

Consiliul judeţean aprobă bugetul judeţului, stabileşte şi aprobă impozite şi taxe şi adoptă strategii, prognoze şi programe de dezvoltare economico-socială şi de mediu pentru judeţ. Interesul pentru faţă de funcţia de preşedinte al consiliului judeţean vine pe fondul rolului important pe care l-au primit aceste organisme, printre care se numără şi distribuirea de fonduri naţionale şi europene.

Atribuţiile primarului:

– Întocmeşte proiectul bugetului localităţii şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar;

– Asigură furnizarea de servicii publice esenţiale;

– Este ofiţer de stare civilă;

– Prezintă consiliului local un raport anual privind starea economică, socială şi de mediu a localităţii;

– Elaborează strategiile economice, sociale şi de mediu ale localităţii sale;

– Ia măsuri pentru prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă;

– Numeşte, sancţionează şi suspendă angajaţii primăriei, conducătorii instituţiilor şi serviciilor publice de interes local;

– Desemnează funcţionarii publici;

– Emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date aflate competenţa sa;

Atribuţiile consiliului local:

– Hotărăşte înfiinţarea sau reorganizarea de instituţii, servicii publice, societăţi şi regii autonome;

– Aprobă bugetul local;

– Alege din rândul consilierilor unul sau doi viceprimari;

– Stabileşte şi aprobă impozite şi taxe;

– Hotărăşte vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor localităţii;

– Avizează sau aprobă documentaţiile de amenajare a teritoriului si urbanism ale localităţilor;

– Atribuie sau schimbă denumiri de străzi, de pieţe, de obiective de interes public.

Atribuţiile consiliului judeţean:

– Aprobă bugetul judeţului, virările de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare;

– Stabileşte şi aprobă impozite şi taxe;

– Aprobă contractarea şi/sau garantarea împrumuturilor;

– Adoptă strategii, prognoze şi programe de dezvoltare economico-socială şi de mediu pentru judeţul său;

– Stabileşte proiectele de organizare, amenajare şi de dezvoltare urbanistică generală;

– Aprobă documentaţiile tehnico-economice pentru lucrările de investiţii;

– Asigură cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes judeţean privind educaţia, serviciile sociale, sănătatea, cultura, tineretul, sportul, ordinea publică, situaţiile de urgenţă, protecţia şi refacerea mediului, dezvoltarea infrastructurii, a economiei.

Cine și unde are dreptul să voteze pe 9 iunie

Au drept de vot cetățenii români care au vârsta de 18 împliniți până în ziua votului inclusiv. Pentru a vota, ei trebuie să aibă domiciliul sau reședința stabilite în circumscripția electorală și să fie înregistrați pe listele electorale permanente sau temporare.

Nu au drept de vot debilii și alienații mintal puși sub interdicție și persoanele care, în ziua votării, sunt condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale.

Alegătorii pot vota unde sunt arondați potrivit adresei de domiciliu sau de reședință, dacă este cazul:

– în localitatea de domiciliu (adresa din cartea de identitate/buletin) dacă nu au altă reședință, dacă nu au depus cerere pentru viza de flotant la birourile pentru evidența persoanelor pentru înregistrarea reședinței sau dacă nu și-au înregistrat reședința înainte de 11 aprilie 2024.

– în localitatea de reședință (unde au viza de flotant)

– pe listele permanente, dacă au depus în prealabil o cerere la primăria respectivă cu 45 de zile înainte de data alegerilor, dar doar dacă au obținut dovada reședinței cu 60 de zile înaintea alegerilor (până pe 10 aprilie, inclusiv). În acest caz, alegătorii vor fi radiați de pe lista permanentă din localitatea de domiciliu și îşi exercită dreptul de vot la scrutinul pentru care au solicitat înscrierea în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă numai în circumscripţia electorală unde îşi au reşedinţa

– pe listele suplimentare: alegătorii cu viză de flotant care nu au depus cererea de înscriere în Registrul Electoral cu adresa de reședință pot vota în localitatea de reședință pe liste suplimentare sau în localitatea de domiciliu, pe liste permanente. Reiterăm că pot vota în localitatea de reședință doar dacă și-au stabilit reședința cu 60 de zile înaintea datei alegerilor. Dacă nu s-au încadrat în această perioadă, pot vota doar la adresa de domiciliu. Alegătorul respectiv nu mai poate vota și la secția unde este arondat conform domiciliului dacă a votat deja la secția unde are reședința, sau invers. Votul multiplu este infracțiune prevăzută de Codul Penal.

– alegătorii cu domiciliul în străinătate pot vota doar în țară și doar dacă și-au stabilit reședința în țară înainte de 11 aprilie 2024. În străinătate nu se votează la alegerile locale.

Cum se votează pe 9 iunie

Președintele Autorității Electorale Permanente, Toni Greblă, a explicat cum va decurge votul de duminică la alegerile locale: ”Cetățenii care își exercită dreptul de a vota vor prezenta documentul de identitate și vor primi de la președintele biroului electoral al secției de votare un set de cinci buletine de vot. Este vorba de un buletin pentru alegerea consilierilor locali, unul pentru consilierii județeni, unul pentru alegerea primarului și unul pentru alegerea președintelui Consiliului Județean. Având în vedere că pe 9 iunie se desfășoară și alegerile europarlamentare, cetățenii vor mai primi un buletin de vot pentru alegerea reprezentanților României în Parlamentul European. După ce le va primi, alegătorul va intra în cabina de vot, își va exercita acolo dreptul de vot, punând cinci ștampile pentru fiecare dintre cele cinci buletine de vot care i-au fost înmânate. Pentru acest lucru va avea la îndemână ștampila de vot și, pentru prima dată, și o tușieră pe care va putea să o utilizeze în cazul în care nu se mai vede foarte bine ștampila după ce ea a fost aplicată pe două, trei, patru buletine de vot. După ieșirea din cabină, alegătorii vor împături buletinele de vot cu ștampila de control a secției de votare în exterior și fiecare dintre cele cinci buletine de vot va fi pus în urnele inscripționate. Ulterior, va preda ștampila cu mențiunea votat președintelui secției de votare și va putea să părăsească secția”.

Fiecare secție de votare va fi dotată cu urnă specială sau mobilă. Secțiile de votare vor fi deschise la ora 7:00 și se vor închide la ora 22:00.

Toni Greblă a menționat și cum trebuie să votăm dacă vrem ca alegerea noastră să fie valabil exprimată: ”Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ștampila cu mențiunea VOTAT în patrulaterul care cuprinde lista de candidați sau numele candidatului pe care îl votează. După ce au votat, alegătorii îndoaie buletinele de vot astfel încât pagina albă care poartă ștampila de control să rămână în afară și le introduc în urnă, având grijă ca acestea să nu se deschidă. Sunt valabile buletinele de vot pe care ștampila VOTAT:

– a fost aplicată în interiorul unui singur patrulater;

– dacă, aplicată, depășește limitele patrulaterului, dar opțiunea alegătorului este evidentă;

– a fost aplicată de mai multe ori în interiorul aceluiași patrulater;

– a fost aplicată în interiorul unui singur patrulater și în afara altor patrulatere;

– a fost aplicată în interiorul unui singur patrulater, dar pe buletin sunt înscrise diferite mențiuni ale alegătorului.

Îndoirea greșită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat. În cazul în care buletinul de vot se deschide în așa fel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează și se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se mențiune despre aceasta în procesul-verbal al operațiunilor de votare. Sunt nule buletinele de vot:

– pe care nu a fost aplicată ștampila de control a secției de votare

– buletinele de alt model decât cel legal aprobat

– buletinele pe care nu a fost aplicată ștampila VOTAT sau la care ștampila este aplicată pe mai multe patrulatere sau în afara patrulaterelor.

Buletinele de vot nule nu intră în calculul voturilor valabil exprimate. (D.R.)