Din 2014 și până acum, în mega-planul de creare a zonei metropolitane în jurul municipiului Vaslui nu s-a mai întâmplat aproape nimic. Nu s-a făcut nici măcar actualizarea listei de primari cooptați în Consiliul Director. În urmă cu 10 ani însă, Zona metropolitană Vaslui promitea extrem de mult: modernizarea transportului în comun, crearea de locuri de muncă, creșterea calității vieții, reducerea sărăciei. La vremea respectivă, primăria municipiului reședință elabora planurile unui super-proiect care avea Vasluiul în centrul său și la propriu, și la figurat. Ulterior, înființarea Zonei Metropolitane a reprezentat luni la rând cel mai discutat subiect pe plan administrativ, deși se afla abia în stadiul de a primi certificatul de înregistrare.
Trebuie spus că, în conformitate cu o inițiativă legislativă mai veche, municipiile reședință de județ pot constitui zone metropolitane prin asociere cu localitățile urbane și rurale aflate în proximitate (cel mult 30 de kilometri distanță). Ideea edililor vasluieni consta în asocierea municipiului reședință cu 11 unități administrativ-teritoriale din jur (Bălteni, Delești, Laza, Lipovăț, Muntenii de Jos, Muntenii de Sus, Pușcași, Ștefan cel Mare, Tanacu, Văleni și Zăpodeni) pentru a forma o zonă metropolitană funcțională. Scopul creării acesteia era de a oferi cadrul instituțional pentru atingerea unor obiective comune de dezvoltare ale localităților componente, asigurarea accesibilității și a mobilității în interiorul polului metropolitan.
Din păcate, la noi, lucrurile stau bine doar la nivel de idei. De atunci, în legătură cu viitoarea zonă metropolitană a Vasluiul, ca de altfel și referitor la cele prevăzute în restul țării, nu s-a mai întâmplat aproape nimic. Ca să nu mai spunem că, deocamdată, primarii din jurul Vasluiului nu prea par a ști ”cu ce se mănâncă” un astfel de proiect, dar se arată de acord ”în principiu”. Așa cum era de așteptat, sunt și unii care nu prea agreează această idee, mai ales că 4 dintre localitățile enumerate au primari liberali (Delești, Laza, Muntenii de Jos și Văleni), mai puțin interesați de o asociere cu edilii pesediști. Așa cum arată în acest moment, Zona Metropolitană Vaslui reprezintă o simplă aglomerare de localități care au probleme diferite.
“Pe măsură ce crește populația din zonele înconjurătoare ale orașelor, în principal prin emigrație sau exurbație, dar și prin atragerea populației din alte localități, granițele geografice și administrative ale orașelor devin inadecvate pentru a defini aglomerările urbane care rezultă. Dezvoltarea urbană sub această formă, a extinderii orașului în spațiul înconjurător și a evoluției sale integrate cu așezările din aria sa periurbană (suburbană, regională etc.) este cunoscută mai ales în țările dezvoltate, fiind caracteristică unei noi faze a dezvoltării urbane, ulterioară etapelor de concentrare a populației în orașul actual și de formare a suburbiilor. Specialiștii au denumit aceste noi realități sociospațiale drept zone metropolitane sau, în cazul celor foarte mari, regiuni urbane”, li se explica acum 10 ani vasluienilor, odată cu invitația de a participa la dezbaterea publică lansată de primărie în cazul propunerii de a crea o zonă metropolitană în jurul orașului.
Urmările, foarte pozitive, ar fi fost: modernizarea transportului în comun, crearea de locuri de muncă (de exemplu, prin construcția unui parc industrial și atragerea de investitori care să valorifice resursele zonei și forța de muncă), creșterea calității vieții prin îmbunătățirea accesului la infrastructură de calitate (tehnico-edilitară, urbană, de sănătate, educație), reducerea sărăciei și îmbunătățirea accesului la infrastructura de servicii sociale (locuințe sociale, centre sociale), creșterea capacității de absorbție a finanțărilor nerambursabile din fonduri europene. Planurile expuse atunci se bazau pe politicile Uniunii Europene și priveau perioada de programare 2014-2020, care aducea în prim-plan o serie de instrumente financiare noi, adresate exclusiv dezvoltării urbane integrate.
Câteva exemple sunt: alocarea a 5% din resursele Fondului European pentru Dezvoltare Regională (FEDR) fiecărui stat membru pentru investiții în acțiuni integrate în favoarea dezvoltării urbane durabile integrate; acțiuni inovatoare în zonele urbane, cărora le sunt alocate 0,2% din fondurile FEDR și care sprijină proiecte urbane pilot, demonstrative și studii de interes european; instrumente îmbunătățite pentru realizarea de acțiuni strategice – Investițiile Teritoriale Integrate (ITI), care oferă un pachet de finanțare provenind de la mai multe axe prioritare ale unuia sau mai multor programe de intervenții multidimensionale și intersectoriale.
Prin urmare, mai stăm o tură… (D.R.)
