După analizarea bilanțurilor financiar-contabile ale firmelor participante la Topul Național 2025, Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), consideră că situația de fapt contrazice ”știrile pesimiste despre economia românească pe care le auzim prea des în spațiul public”. Cheia reformării României, cheia scăderii celebrului deficit financiar-bugetar, rămâne la statul român, care trebuie să-și analizeze cheltuielile și să se restructureze din temelii.
”Am analizat 917.881 de bilanțuri financiar-contabile ale companiilor, dintre care 356.105 au intrat în competiție pentru primele 10 poziții. Companiile clasate pe podium au înregistrat o cifră de afaceri cumulată de peste 287 de miliarde de euro, în creștere cu 6,07% față de anul anterior. Profitul din exploatare a crescut cu 1,37%, ajungând la 25,9 miliarde de euro. Acestea sunt rezultate care demonstrează că mediul de afaceri românesc nu doar supraviețuiește, ci performează și generează valoare. Economia românească este mai puternică decât o arată discursul public – avem companii competitive la nivel internațional, tot mai mulți angajați, performanță în creștere și sectoare economice solide care generează profit sustenabil. Din perspectiva numărului de companii, industria și serviciile domină clasamentul – 34,41% industrie și 28,83% servicii. Dacă ne uităm la cifra de afaceri, comerțul deține cea mai mare pondere, 43,98%, urmat de industrie cu 32,83% și servicii cu 13,14%. Cel mai profitabil sector rămâne industria, care concentrează 38,68% din profitul total și înregistrează o marjă de profit de 10,63%. Industria este și rămâne motorul economic al țării. În topul premianților, 34% sunt din zona industrială, 28% servicii, 20,8% comerț, 5,06% agricultură, silvicultură și pescuit, 4,7% construcții și, din păcate pot spune, doar 3,7% IT&C și doar 2,4% turism. Vorbim și de 1.393.055 de salariați în companiile de top, cu o creștere de 3,77% față de anul precedent. Aceasta nu este o cifră abstractă – reprezintă aproape 1,4 milioane de familii românești care au un loc de muncă stabil, venituri regulate, oportunități de dezvoltare profesională. Această expansiune a forței de muncă demonstrează că economia românească nu doar că generează profit, ci creează și oportunități reale pentru oameni. Companiile noastre continuă să investească și să angajeze, chiar și într-un context internațional dificil. Avem o extindere cu aproape 4% a numărului de locuri de muncă – acestea sunt semne clare de vitalitate economică”, a menționat Mihai Daraban.
Președintele CCIR s-a referit și la exporturi: ”Numai 2,9% din persoanele juridice române fac export, adică aproximativ 26.979 de firme. Dar important este că exportul României a fost de 92,6 miliarde de euro anul trecut, față de 126 miliarde de euro, atât cât s-a înregsitrat la import. Primii 100 de exportatori realizează 50,7% din total export, ceea ce înseamnă mai mult de jumătate. Între acești 100 de exportatori sunt trei firme cu acționariat majoritar românesc. Nu este chiar bine, recunosc. Dar haideți să nu dramatizăm situația. Avem o rată a profitului de puțin peste 10%. Ce vrem mai mult? Nu suntem țară de cazino ca să avem profituri duble. În general, CCIR face tot ce-i posibil să sprijine capitalul românesc. Pentru capitalul străin nu avem nimic împotrivă – capitalul străin, sincer, nici n-are nevoie de experiența noastră. Adevărata întrebare este: credeți că un grup de 10-20 de fermieri ar fi restricționat de vreo putere cosmică să închirieze un spațiu comercial și să facă un magazin? Știți care va fi problema lor? Cine e șeful noului magazin! De ce nu învață nimic de la marii retaileri din industrie? De ce nu sunt în stare 10 sau 15 fermieri să închirieze împreună un loc, să facă puțin marketing, să amenajeze vitrine frumos? Este o problemă de asociere! Trăim cu traumele de la CAP-uri: „ăștia doi mă fură”. De aceea avem și această situație în agricultură la ora actuală, și anume suntem campioni europeni la numărul de fermieri, ceea ce este o aberație. În Franța, o cooperativă agricolă de producție are sate, comune întregi. Comuna este entitatea care solicită subvenția. La noi se duce unul cu 10 vaci și se bate cu guvernul. Este o diferență să negociezi îngrășămintele când ai 10.000 de hectare sau când ai 50. Dealerul de îngrășăminte nici nu se uită la tine dacă vii cu 10 hectare. De aici pleacă tot, de la asociere. Dacă ar fi rezolvată problema asta, ar fi rezolvată și problema industriei alimentare. Anul trecut am importat de 1.025 milioane de euro produse procesate din lapte, de 803 milioane de euro produse de panificație, de 515 milioane de euro produse congelate. Mă doare sufletul când văd aceste cifre!”
”În ziua în care faci licitația și vezi pe cineva că trage un sac pe stradă, nu-l întreba de unde vine cu banii”
În legătură cu aparatul de stat, Mihai Daraban a fost destul de tranșant: ”Companiile au demonstrat că pot performa, că pot genera creștere și locuri de muncă. Dar au nevoie de stabilitate, mai exact de stabilitate legislativă, stabilitate fiscală, predictibilitate în relația cu statul. Mediul de afaceri nu poate planifica investiții pe termen lung dacă regulile jocului se schimbă constant. Problema noastră, a oamenilor de afaceri, este că, indiferent de cât producem, indiferent de cât este cifra de afaceri, indiferent de cât profit scoatem, nu putem stăpâni sau stăvili apetitul de consum al statului român. Cheia reformării României, cheia scăderii celebrului deficit financiar-bugetar rămâne la statul român, care trebuie să-și analizeze cheltuielile și să se restructureze din temelii. În primul rând, pe termen scurt, se impune decomprimarea presiunii bugetare și a deficitului bugetar. Cred că trebuie ca toți miniștrii, într-un decurs de o lună, să vină cu toate activele care sunt ale statului, le au în patrimoniu, nu produc nimic, sunt inutile, ba din contră produc cheltuieli, și să se facă o mega-licitație publică cu strigare. Trebuie făcut același lucru cu unități militare dezafectate, depouri părăsite, Casa Radio, institute de cercetări unde mai sunt doi oameni și un câine și care au patrimoniu imens. Și o subliniere importantă: în ziua în care faci licitația și vezi pe cineva că trage un sac pe stradă, nu-l întreba de unde vine cu banii. Lasă-l să investească, lasă să introducă banii în circuit. Apoi,urgent, reforma administrativă a României! Dacă nu reducem județele la 10-15, dacă nu decretăm că nu mai există comună sub 5.000 de locuitori, oraș sub 10.000 sau acestă capitală care trebuie să aibă o primărie în loc de șapte, atunci va fi foarte greu. Aparatul administrativ ultra-stufos trebuie restructurat. Nu mă leg de bugetarii profesori, doctori, polițiști, magistrați, armată. Mă leg de aparatul administrativ și cheltuielile inutile. Avem miliarde de lei investite în săli de sport, în canalizări unde nu se amorsează pompele că nu trece fluid prin țeavă, în aducțiuni de gaz fără client final. Avem infrastructură fără utilizare!”
Trecând la rolul CCIR în susținerea mediului de afaceri, președintele a precizat: ”Pe lângă realizarea Topului Național al Firmelor, care oferă o radiografie completă și obiectivă a performanței economice, oferim servicii esențiale pentru companii: expertize, arbitraje comerciale, certificări, programe de formare, facilitarea relațiilor comerciale internaționale. Suntem o punte între sectorul privat și autoritățile publice, suntem o voce pentru interesele legitime ale mediului de afaceri. Promovăm excelența în business și oferim instrumentele necesare pentru dezvoltare. Sistemul cameral, Camera de Comerț a României, vom încerca prin toate puterile noastre să limităm la maxim taxarea mediului de business. Invităm toate companiile să aspire către performanță și să intre în competiția pentru următoarea ediție a Topului Național. Excelența în business trebuie să fie standardul, nu excepția. Avem nevoie de mai multe companii competitive, mai multe companii care investesc în oameni și tehnologie, mai multe companii care gândesc strategic și pe termen lung”. (D.R)
