Cu IT-iști care se numără printre cei mai buni din lume, cu instituții publice dotate cu sisteme informatice care au costat zeci de milioane de euro, cu o propagandă constantă privind reducerea birocrației, România se află, în continuare, în topul țărilor cu cele mai stufoase proceduri. Autoritățile statului le cer contribuabililor tone de acte, în original și xeroxate, semnate și ștampilate, deși în multe cazuri acestea pot fi verificate de funcționari cu un simplu click pe tastatura calculatorului sau un telefon.
Este limpede că statul român se confruntă cu o birocrație excesivă, fiecare minister gestionând zeci de agenții care îngreunează bugetul și inițiativele de reformă. Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Educației, Ministerul Agriculturii, Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Justiției exemplifică această problemă, având în subordine numeroase instituții cu propriile bugete și cheltuieli. Această structură complicată nu doar că generează confuzie pentru cetățeni, dar pune și o povară semnificativă asupra bugetului public.
În asemenea condiții, nu e de mirare că și instituțiile private solicită documente suplimentare clienților lor, unele dintre ele chiar inutile. Cele mai multe astfel de situații le întâlnim la băncile comerciale.
“Una dintre ele se referă la procuri. Deși acestea sunt autentificate în fața unui notar, care consemnează în conținutul lor valabilitatea înscrisurilor pe o anumită durată de timp, de pildă, cinci ani, până la îndeplinirea scopului pentru care au fost întocmite, unele bănci le solicită în plus mandanților (persoanele împuternicite – n.r.) un alt act care să… confirme procura. Asta nu-i culmea birocrației?”, scriu vasluienii pe rețelele sociale.
Oamenii au mare dreptate. Juriștii respectivelor bănci “argumentează” că, în situația în care au trecut mai mult de trei luni de la redactarea procurii, au nevoie de un certificat Infonot, eliberat tot de un notar, din care să rezulte că documentul nu a fost revocat între timp. În realitate, revocarea unei procuri se poate face oricând, chiar și în ziua semnării ei, motiv pentru care solicitarea acestui certificat este oricum inutilă, atât timp cât băncile nu au acces la sistemul național de date prin care se pot verifica anumite înscrisuri întocmite de notari.
Iată și un exemplu de mare actualitate pentru o instituție publică. Până pe 7 februarie, inspectoratele școlare au de transmis Ministerului Educației proiectul planului de școlarizare pentru anul școlar 2025-2026, separat pentru unitățile de stat și pentru cele particulare, potrivit unui proiect pus în consultare publică de Ministerul Educației. Concret, inspectoratele trebuie să întocmească planurile, să le printeze, apoi să le scaneze și să le trimită pe e-mail… (D.R.)
