Reprezentanții întreprinzătorilor privați din județul nostru afirmă că este foarte dificil să construiești o afacere în Vaslui, în actualul mediu antreprenorial, unul în care la “colțul roșu” se află autoritatea de control, iar la “colțul albastru” se află patronul. Ca urmare, Ionel Constantin, președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură (CCIA) Vaslui, adresează un apel către autoritățile proaspăt alese să facă front comun pentru a sprijini investițiile, cu predilecție cele românești și locale: “Mediul de afaceri din zona noastră are probleme în materie de competitivitate. Încă nu avem o pătură de mijloc suficient de bine conturată, ba din contra, în ultimii ani s-a accentuat fenomenul de polarizare. Dacă mergem mai în detaliu, vom constata că IMM-urile din Vaslui sunt net dezavantajate față de alte județe ca facilități fiscale, infrastructură, conexiuni cu anumite sectoare economice, iar de aici avem o dezvoltare chiar mai lentă. Încă nu este târziu să luăm în considerare cu mare atenție problematica mediului de afaceri local, care în acest județ produce bunuri și servicii pentru piața locală, națională sau internațională. Întreprinzătorii privați sunt principalii contribuabili la bugetul de stat și la bugetele locale, într-un județ în care o consistentă parte a salariaților provine din mediul bugetar, iar asistența socială este una dintre cele mai semnificative din țară. Facilitarea investițiilor și educarea populației pentru a cumpăra produse românești sunt coordonate esențiale ale dezvoltării economice, dacă dorim să mai existăm în această parte a Europei. Din aceste considerente, în mai multe rânduri, am făcut cunoscute o serie de propuneri de măsuri pentru îmbunătățirea climatului economic”.
Cei de la CCIA Vaslui spun că vor milita în continuare pentru creșterea investițiilor destinate infrastructurii drumurilor publice, care să facă legătura cu vestul țării și restul Europei, pentru corelarea sistemului de educație cu nevoile reale ale pieței muncii și dezvoltarea sistemului de școli profesionale și meserii, pentru informatizarea instituțiilor de colectare a taxelor, pentru elaborarea unei strategii pe termen lung pentru fiecare sector economic (agricultură, industrie, turism, servicii).
“Ne dorim și utilizarea eficientă a fondurilor europene în vederea derulării proiectelor de dezvoltare economică și socială, pentru o reală funcționare a parteneriatului public-privat și sprijinirea IMM-urilor în crearea de locuri de muncă, pentru oferirea de facilități investițiilor foarte mari (de exemplu, oferirea de teren gratuit și taxare locală zero pentru primii ani de investiții greenfield), stimularea producătorilor locali de produse agricole și alimentare tradiționale, simplificarea procedurilor de concesionare a terenurilor pentru activități economice. Milităm, de asemenea, pentru alocarea unor resurse financiare din bugetele locale pentru organizarea de evenimente de anvergură (forumuri regionale și transfrontaliere, târguri, expoziții, dezbateri, conferințe), având ca principal scop promovarea zonei, a serviciilor și produselor oferite de firmele locale și realizarea unui parteneriat public-privat între Instituția Prefectului, Consiliul Județean, consiliile locale ale municipiilor Vaslui, Bârlad și Huși și CCIA Vaslui, care să elaboreze și să propună strategii de dezvoltare economică”, a mai spus Ionel Constantin.
În contextul descris, având în vedere încheierea alegerilor locale și europarlamentare, precum și faptul că se apropie vertiginos alegerile generale și prezidențiale, reprezentanții CCIA Vaslui au redactat un apel către autorități, pe care îl redăm integral:
”Luând act de situația economică actuală a județului Vaslui, în condițiile generate de restricțiile care au funcționat în perioada 2020-2021, conflictul din Ucraina, care afectează o serie de sectoare economice, creșterea prețurilor la energie electrică și gaz, care antrenează un val de scumpiri la aproape toate produsele și serviciile, inflația, lipsa forței de muncă și mai ales a forței calificate de muncă, actuala situație a infrastructurii de drumuri, care dezavantajează producătorul local, având în vedere așezarea geografică a județului Vaslui, Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Vaslui, prin consultare cu membri ai comunității de afaceri, semnalează un număr de probleme identificate în activitatea antreprenorială și adresează o serie de propuneri noii administrații locale și factorilor de decizie la nivel central, unele dintre acestea constituindu-se în puncte de plecare pentru noi inițiative legislative.
Capitole mari (piloni) pe care se concentrează temele propuse de oamenii de afaceri pentru a fi dezbătute la nivel local și mai departe, în comisiile de specialitate ale aparatului executiv și forului legislativ:
I. Resurse Umane
a. Stimularea învățământului profesional în industrie, alături de facilitățile financiare pentru angajarea de absolvenți ai acestor școli, pentru a da posibilitatea creării unor clase specializate.
b. Acordarea de facilități fiscale pentru companiile ce accesează servicii de pregătire profesională pentru angajați necalificați, mai ales în domenii unde forța de muncă calificată este greu de accesat din țară.
c. Eliminarea acordării de ajutoare sociale pentru persoanele ce nu doresc să se angajeze.
d. Ținând seama de lipsa forței de muncă si mai ales a celei calificate, firme din industria textilă, a căror activitate se bazează pe multă manoperă, propun derularea de programe de calificare la nivelul societății, cu durata de 6 luni și susținerea costurilor salariale de către stat, prin plata salariului minim pentru fiecare angajat.
II. Energie
– Creșterea prețul de achiziție al energiei verzi (din surse regenerabile) livrată în sistem de un prosumator (având în vedere actualele prețuri practicate la nivel național și care sunt la jumătate față de prețul de livrare al energiei de către furnizorii naționali către consumatori) sau revenirea la sistemul inițial de compensații.
III. Infrastructură
a. Modernizarea, cu lărgirea benzilor de circulație, a DN2F Vaslui – Bacău.
b. Realizarea drumului expres Tișița – Bârlad – Albița, șosea menită să conecteze U.E. cu Republica Moldova și să contribuie la dezvoltarea economică și punerea în valoare a Euroregiunii Siret – Prut – Nistru.
c. Livrarea cu prioritate a autostrăzii A8, care va facilita și accelera comerțul între Estul României și Europa Centrală și de Vest, contribuind la creșterea accesibilității, reducerea timpilor de deplasare, a costurilor cu resursele și, în final, a decalajelor economice între această regiune și restul țării.
d. Modernizarea rețelei de căi ferate care să preia o bună parte a transportului de mărfuri între regiunea NE și restul regiunilor țării. Electrificarea tronsonului Galați – Tecuci – Iași și dublarea căii ferate pe porțiunile rămase nedublate.
e. Racordarea județului Vaslui (alături de județele Botoșani, Iași și Galați) la autostrăzile A7 și A8.
f. Luarea în considerare a infrastructurii rețelelor de telecomunicații în proiectele din Infrastructura Mare. Strategiile de dezvoltare și studiile de fezabilitate să aibă în vedere proiecte de infrastructură privite ca un tot unitar (construcții/modernizări din sectorul de transport, infrastructură de utilități, infrastructură de comunicații electronice).
g. Poziționarea infrastructurii de telecomunicații ca infrastructură de utilități și o mai bună comunicare a autorităților locale cu operatorii din domeniul telecomunicațiilor în ceea ce privește intervențiile pe tronsoane de infrastructură străbătute și de rețele de telecomunicații.
IV. Politici concurențiale
– Introducerea obligativității marcării pe etichete a sistemului de creștere a puilor de carne (similar marcării ouălor cu coduri). Actuala lipsă de reglementare în acest domeniu creează confuzie în rândul consumatorilor, având în vedere mesajele publicitare înșelătoare ale unor firme în raport cu ceea ce se găsește pe raft, din punct de vedere al calității.
V. Fiscalitate
a. Acordarea facilității de compensare a sumelor de încasat de la Casa de Sănătate cu reducerea datoriilor către aceeași instituție în luna imediat următoare, pentru deblocarea fluxului de numerar.
b. reducerea taxelor pe salarii, în condițiile în care România are printre cele mai mari taxe pe salarii din Uniunea Europeană.
c. Creșterea accesibilității regiunii de Est a României de către parteneri din afară, inclusiv prin măsuri fiscale și ajutoare de stat care să cointereseze investitorii să-și creeze platforme de producție în această zonă a țării.
d. Compensări fiscale pentru transportul rutier de mărfuri pe distanțe mai mari de 200 km fără autostradă.
VI. Relația cu instituțiile publice
a. Reducerea birocrației în privința obținerii de avize, permise, autorizații. Continuarea și accelerarea procesului de digitalizare a serviciilor publice în vederea evitării/reducerii timpilor de așteptare la ghișee. Realizarea de aplicații-interfață între cetățeni și serviciile statului.
b. Uniformizarea și actualizarea în aceeași măsură a bazelor de date cu firme care se gestionează de către diverse instituții, în așa fel încât să poată fi regăsite în timp real informații similare despre operatorii economici.
c. Creșterea funcționalității și a vitezei de operare pe actualele platforme cu baze de date firme (ORC, ANAF) în vederea eliberării mai rapide a certificatelor necesare operatorilor economici.
VII. Fonduri europene
a. În condițiile în care se impune crearea imediată a unor capacități de producție, ținând cont de termenele destul de îndelungate până la obținerea fondurilor, se propune crearea posibilității de accesare de fonduri pentru acoperirea finanțării prin credite sau leasing a investițiilor în echipamente de lucru sau pentru producerea de energie verde.
b. Eficientizarea unor programe de coeziune regională, precum POR, PNDL, regiunea de dezvoltare NE continuând să rămână în urmă față de alte regiuni ale țării în ceea ce privește PIB/locuitor.
c. Asumarea termenelor de plată către beneficiarii de proiecte de către autorități și administrații care gestionează programe de finanțare (cu fonduri naționale sau europene) pentru IMM-uri, întreprinderi mari și alți beneficiari.
d. Creșterea intensității ajutorului de stat (din surse naționale/europene) pentru IMM și întreprinderi mari, cu scopul derularii unor proiecte de anvergură de tehnologizare/retehnologizare.
VIII. Teme generale sau specifice unor sectoare de activitate
A. Local
a. Studii de fezabilitate pentru depunerea de proiecte și crearea de parcuri de specializare inteligentă în fostele zone industriale ale municipiilor județului, concomitent cu implementarea de politici de atragere și repatriere a forței de muncă din diaspora.
b. Eliberarea marilor bulevarde, a arterelor și a străzilor de case de mașinile parcate pe domeniul public și/sau în fața proprietăților, fluidizând astfel traficul pe aceste străzi.
c. Încurajarea transportului în comun și derularea de proiecte locale de conștientizare și educație în acest sens.
d. Extinderea parcărilor în zonele rezidențiale; amenajare de parcări urbane Smart Parking și în sistem Park&Ride.
e. Amenajarea de sectoare de aprovizionare ale unităților alimentare cu localizare în zona marilor bulevarde și artere.
B. Regional
– Găsirea de soluții de deblocare a vămilor cu Republica Moldova de-a lungul Prutului, reducerea timpilor de trecere prin aceste vămi a camioanelor cu mărfuri perisabile, având în vedere că în special toamna aceste autovehicule așteaptă cu zilele în punctele vamale din vecinătatea cu Republica Moldova.
C. Național
a. Luarea de măsuri fiscale (sau în ceea ce privește încheierea de acorduri comerciale) care să protejeze producătorii autohtoni din industria textilă și a pielăriei, având în vedere că produsele din aceste sectoare devin tot mai puțin competitive din punct de vedere al prețului, comparativ cu produse similare provenite din import.
b. Crearea și aplicarea de politici naționale de stimulare a industriei alimentare (considerată strategică). Revenirea la facilitățile fiscale pentru industria alimentară acordate din 2022 până în octombrie 2023”. (D.R.)
