Cam din octombrie anul trecut, prețurile majorității produselor, mai ales alimentare, cresc întruna și stimulează vârtos inflația, rămânând de văzut când și la ce nivel se va stabiliza această piață atât de efervescentă. Economiștii spun că abia începând cu luna aprilie mâncarea va avea prețuri stabile, dar există și voci din industria alimentară care ne transmit să ne punem pofta în cui, căci la primăvară vor apărea noi scumpiri.
În orice caz, marii perdanți sunt consumatorii. La polul opus sunt, desigur, retailerii și procesatorii, dar oare le pică și fermierilor ceva din toată afacerea? Răspunsul e simplu: nu. Chiar dimpotrivă, produsele agroalimentare nu s-au scumpit, ba în unele cazuri s-au ieftinit la poarta fermei. Bunăoară, dacă pe raftul supermarketului găsim făina cu 2,70 lei/kg (cea mai ieftină), țăranul vasluian încasează pentru kilogramul de grâu doar 70 de bani, un preț comparabil cu cele de acum doi-trei ani.
Rentabilitatea fermelor zootehnice e chiar mai redusă deoarece abatoarele le oferă crescătorilor prețuri derizorii. Între altele, porcul se vinde cu doar 10 lei kilogramul în viu! Și se face rău și atunci când compari prețul cărnii de vită din galantar cu cel pe care îl primește în mână fermierul: doar 12 lei pe kilogram! Fermele de păsări, la rândul lor, își dau zburătoarele la procesare pentru numai 7 lei pe kilogramul de carcasă, iar oierii primesc numai 6 lei pe kilogramul de animal în viu. În mod similar se petrec lucrurile și pe piața lactatelor: prețuri simbolice pentru țărani, respectiv de trei-patru ori mai mari în galantare.
„În mod curios, agricultorii încasează prețuri de nimic, dar cele pentru consumatorul final sunt în continuă creștere. În mod real și obiectiv, trebuie spus că relațiile dintre fermierii români și marii retaileri nu sunt consolidate. Iată că, după un an 2023 cu producții istorice, asistăm la o scumpire fără precedent a hranei populației”, constată reprezentanții agricultorilor vasluieni.
Scumpirile au atât cauze interne, cât și externe
Scumpirea accelerată a alimentelor din ultimul trimestru al anului trecut a fost pusă sub lupă de specialiștii Băncii Naționale a României (BNR). În ultimul raport asupra inflației, cel din februarie a.c., se arată că scumpirile alimentelor de bază au dus în ultimele trei luni ale anului trecut la o rată a inflației de 7,5%. Practic, am asistat la majorări substanțiale de prețuri cam la toate alimentele de bază – ouă, lapte și produse lactate, carne și preparate din carne, respectiv produse de morărit și panificație.
Fenomenul poate părea paradoxal, dacă ne gândim la plafonarea unor adaosuri comerciale de către guvern. Ce s-a întâmpla, așadar? A fost un cumul de factori, atât externi, cât și interni, după cum o arată raportul BNR. Pe de o parte, la nivelul întregii Uniuni Europene s-a făcut simțită tendința creșterii valorii adăugate a produselor alimentare, pe lanțul care pornește de la poarta fermei și se oprește pe raftul magazinului, mai ales din cauza creșterii costurilor cu forța de muncă. Scumpirea carburanților, a energiei electrice și a gazului, toate tarifele fiind influențate de războaiele în desfășurare din estul Europei și Orientul apropiat, au afectat și ele puternic politica de prețuri a procesatorilor din sectorul alimentar autohton, domeniu pe care și alți indicatori de competitivitate (cota de piață la export, avantajul comercial, productivitatea) îl relevă a fi unul dintre cele mai puțin performante la nivel european, în pofida potențialului agricol ridicat al României. (D.R.)
