În contextul interesului crescut pentru suplimentele alimentare și al necesității protejării sănătății consumatorilor, Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Vaslui oferă informații complete referitoare la definiția, reglementarea, notificarea, comercializarea și controlul suplimentelor alimentare în România.
Suplimentele alimentare, intrate adesea în obișnuință, au devenit tot mai populare în UE. Cu produse care variază de la vitamina D la extracte din plante precum ginsengul și usturoiul, aceste suplimente ne sunt vândute ca modalități convenabile de menținere a sănătății, de susținere a performanței sau de îmbunătățire a imunității. Nu uitați însă că suplimentele trebuie să vină în completarea unei alimentații nutritive și a unui stil de viață sănătos, nu să le înlocuiască.
Suplimentele alimentare sau dietetice sunt surse concentrate de substanțe nutritive, de exemplu de vitamine, minerale, aminoacizi, enzime și substanțe vegetale, disponibile sub formă de tablete, capsule, pulberi și lichide. Directorul executiv al DSVSA Vaslui, dr. Mihai Ponea, atrage atenția consumatorilor: ”Deși multe suplimente se folosesc de mult timp în Europa, există preocupări legate de siguranță și de calitate, cum ar fi riscurile de contaminare și nevoia de a se asigura menținerea concentrațiilor de agenți bioactivi în limite sigure”.
Suplimentele alimentare se prezintă:
– sub formă solidă, ceaiuri simple sau compuse (obținute din diverse părți de plante, mărunțite mai fin sau mai grosier), comprimate (acoperite sau neacoperite), capsule (tari sau gelatinoase), pulberi și granule (în casete, pliculețe, pachete), batoane, jeleuri, caramele și altele similare;
– sub formă de soluții lichide, de tipul: siropuri, tincturi, extracte apoase, extracte hidroalcoolice, alcoolice sau glicerinice (gemoderivate), esențe, uleiuri grase, uleiuri esențiale și altele, ambalate în flacoane (cu sau fără picurător), fiole buvabile şi alte forme similare.
Legislația națională reglementează:
A. Suplimentele alimentare pe bază de vitamine, minerale și alte substanțe cu efect nutrițional sau fiziologic.
B. Suplimentele alimentare pe bază de plante medicinale, aromatice și produse ale stupului.
În categoria suplimentelor alimentare sunt incluse:
– plante medicinale și aromatice utilizate ca atare, prelucrate primar sau procesate;
– extracte vegetale și animale și alte produse de origine vegetală şi animală procesate;
– amestecuri de extracte vegetale și animale, amestecuri ale acestora cu vitamine și/sau minerale, inclusiv amestecuri de vitamine și/sau minerale cu plante medicinale şi aromatice, produse de origine animală, microorganisme, aminoacizi, grăsimi de origine vegetală și animală și alte nutrimente;
– produse apicole: polen, păstură, lăptișor de matcă, propolis, extracte de larve de albine/trântori și alte produse apicole, amestecuri de produse apicole și/sau amestecuri de produse apicole cu plante medicinale și aromatice și/sau alte produse de origine animală și/sau uleiuri esențiale, vitamine, minerale și alți nutrienţi;
– alte produse dovedite științific a fi suplimente alimentare.
Suplimentele alimentare se comercializează consumatorului final numai sub formă preambalată. Este interzisă comercializarea suplimentelor alimentare predozate, fără a fi ambalate. Punerea pe piață se face în urma notificării și obținerii avizului / certificatului de notificare.
Substanțele vegetale (preparate derivate din plante, alge, ciuperci sau licheni) sunt frecvente în suplimentele alimentare din UE. Printre exemplele populare se numără:
• Ginsengul: promovat pentru proprietățile sale energizante.
• Ginkgo biloba: adesea promovat ca sprijinind funcțiile cognitive.
• Usturoiul: legat de sănătatea inimii.
Deși utilizarea lor este răspândită, efectele lor pot varia, iar unele suplimente pot interacționa cu medicamentele sau pot provoca reacții adverse.
Aveți nevoie de suplimente alimentare?
Suplimentele alimentare servesc unor scopuri specifice:
– Corectarea deficitelor: pentru categorii ca femeile gravide sau persoanele cu expunere limitată la soare.
– Susținerea performanței: în activități sportive sau cognitive.
– Menținerea sănătății generale: în completarea unui stil de viață sănătos.
Ele nu țin însă locul unei alimentații echilibrate. Majoritatea oamenilor își satisfac nevoile nutriționale prin alimentație, vitamina D fiind o excepție notabilă în regiunile cu expunere scăzută la soare. Consumul excesiv de suplimente poate avea efecte dăunătoare deoarece dozele mai mari nu sunt neapărat mai bune pentru sănătate.
Directorul executiv al DSVSA Vaslui, dr. Mihai Ponea, atrage atenția referitor la principalele riscuri asociate suplimentelor alimentare: ”Având în vedere natura suplimentelor alimentare, în cazul în care nu sunt respectate cerințele legislative aplicabile privind compoziția, notificarea, etichetarea, fabricarea și comercializarea, acestea pot prezenta anumite riscuri pentru sănătatea consumatorilor, respectiv:
– utilizarea unor ingrediente neautorizate sau a unor substanțe cu efect nutrițional sau fiziologic care nu respectă condițiile de utilizare prevăzute de legislația în vigoare sau a unor combinații de ingrediente care pot genera efecte adverse;
– supradozarea vitaminelor și mineralelor, în situația în care suplimentele alimentare conțin cantități care pot depăși dozele zilnice recomandate, în special în cazul utilizării concomitente a mai multor suplimente sau a combinării acestora cu alimente fortificate;
– contaminarea microbiologică, chimică sau fizică generate de neaplicarea corespunzătoare a cerințelor de igienă, de utilizarea materiilor prime neconforme sau de condiții necorespunzătoare de depozitare și transport;
– etichetarea neconformă sau înșelătoare inclusiv prin utilizarea de mențiuni nutriționale sau de sănătate neautorizate, lipsa avertismentelor obligatorii sau prezentarea produselor într-o manieră care poate induce în eroare consumatorii cu privire la natura, rolul sau efectele acestora, inclusiv modul de utilizare a produsului;
– lipsa trasabilității și a documentației care pot îngreuna identificarea loturilor, retragerea rapidă de pe piață a produselor neconforme și gestionarea eficientă a situațiilor de risc pentru consumatori.
„Identificarea, evaluarea și gestionarea acestor riscuri reprezintă responsabilitatea operatorilor din sectorul alimentar, iar verificarea modului în care riscurile sunt controlate constituie un obiectiv al controalelor oficiale efectuate de autoritățile competente, conform domeniilor specifice de competență. Producătorii trebuie să se asigure că produsele lor sunt sigure și etichetate corespunzător și că respectă nivelurile de nutrienți stabilite. Oamenii de știință europeni evaluează substanțele care nu au un istoric de utilizare sigură și emit îndrumări cu privire la potențialele riscuri. La nivelul Uniunii Europene, actul normativ de bază privind suplimentele alimentare este reprezentat de Directiva 2002/46/CE, care stabilește definiția suplimentelor alimentare, categoriile de substanțe permise (în special vitamine și minerale) precum și cerințele privind etichetarea și comercializarea acestora”, arată șeful DSVSA Vaslui.
Suplimentele alimentare, fiind încadrate în categoria produselor alimentare, intră sub incidența legislației generale privind siguranța alimentelor. Operatorii economici care produc, depozitează sau comercializează suplimente alimentare trebuie să se înregistreze sau să se autorizeze conform legislației în vigoare.
Înregistrarea/autorizarea unităților care produc, depozitează și comercializează suplimente alimentare
Operatorii economici care produc, depozitează sau comercializează produse alimentare, incluzând suplimentele alimentare, trebuie să se înregistreze, în conformitate cu prevederile Ordinului ANSVSA nr. 111/2008, cu modificările și completările ulterioare, sau să se autorizeze în conformitate cu prevederile Ordinului ANSVSA nr. 57/2010 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de autorizare sanitară veterinară a unităților care produc, procesează, depozitează, transportă şi/sau distribuie produse de origine animală. Înregistrarea unităților/activităților se realizează în baza prevederilor cuprinse în normele de aplicare ale ordinului menționat și vizează activități precum producția, procesarea, depozitarea, transportul și comercializarea suplimentelor alimentare. Astfel, legislația aplicabilă prevede înregistrarea următoarelor tipuri de activități:
– fabricarea suplimentelor alimentare;
– ambalarea/incapsularea suplimentelor alimentare;
– depozite alimentare / depozite produse alimentare de origine nonanimală; (depozitele farmaceutice nu sunt înregistrate sanitar veterinar și pentru siguranța alimentelor);
– comercializarea produselor alimentare, care includ și suplimente alimentare (de exemplu: unități de tip plafar), standuri amenajate în cadrul expozițiilor, târgurilor, depozitelor, piețelor agroalimentare și/sau piețelor angro, cu excepția farmaciilor;
– unități de vânzare prin internet;
– automate de vânzare a produselor alimentare.
Punerea pe piață a suplimentelor alimentare în România se realizează numai după notificarea produselor la autoritățile competente.
Pentru suplimentele pe bază de vitamine și minerale:
– notificarea se realizează la Ministerul Sănătății;
– introducerea pe piață se realizează pe baza certificatului de notificare;
– modificările de compoziție impun o nouă notificare.
Pentru suplimentele pe bază de plante medicinale:
– notificarea se realizează la Serviciul Național pentru Plante Medicinale, Aromatice și Produse ale Stupului (SNPMAPS) din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale;
– produsele pot fi comercializate numai pe baza certificatului de notificare.
La notificarea produselor, este necesară prezentarea etichetelor care ar trebui să conțină informațiile generale prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului, privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare și cele specifice acestui tip de produse:
– denumirea produsului;
– lista ingredientelor;
– doza recomandată;
– avertismente obligatorii;
– datele producătorului și ale deținătorului certificatului.
Activități de supraveghere și control
În funcție de natura suplimentelor alimentare și codurile tarifare aferente, inspectorii din cadrul DSVSA județene/a municipiului București, inclusiv cei din punctele de control la frontieră, verifică aceste produse în conformitate cu prevederile legislației din domeniul sanitar veterinar și pentru siguranța alimentelor, care stabilesc condițiile în care se derulează operațiunile de import, export și comerț intracomunitar de produse alimentare.
În acțiunile de control din unitățile care produc, procesează, depozitează și comercializează suplimente alimentare, inspectorii din cadrul DSVSA județene/a municipiului București verifică în principal următoarele:
– respectarea cerinţelor privind înregistrarea/autorizarea unităţilor;
– respectarea cerinţelor generale de igienă, cum ar fi condiţiile de igienă ale spațiilor, facilităților, echipamentelor de lucru, alimentarea cu apă, controlul temperaturii, managementul deșeurilor, combaterea dăunătorilor, modul de elaborare și implementare a bunelor practici de igienă si a procedurilor bazate pe principiile HACCP, în special analiza pericolelor și identificarea riscurilor care țin de siguranța alimentelor (Regulamentul CE nr. 852/2004);
– originea materiilor prime și a ingredientelor, selectarea furnizorilor, respectiv verificarea documentelor care însoțesc aceste produse;
– trasabilitatea produselor alimentare; proceduri elaborate de către operatori;
– modul de respectare a cerințelor de etichetare, inclusiv mențiunile privind modul de utilizare a produsului;
– verificarea programelor proprii de control, bazate pe prelevarea de probe şi efectuarea analizelor de laborator, pentru parametrii de siguranța a alimentelor;
– prelevarea de probe, acolo unde este cazul.
În cazul constatării unor neconformități:
– produsele pot fi reținute oficial;
– se pot aplica sancțiuni;
– produsele pot fi retrase de la comercializare.
În realizarea controalelor oficiale, se va ține cont de faptul că următoarele responsabilități se află în competența altor instituții, după cum urmează:
– Pentru suplimentele alimentare pe bază de vitamine, minerale, substanțe cu efect nutrițional sau fiziologic, altele decât vitamine și minerale sau amestecuri, așa cum acestea sunt prevăzute la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 56/2021, controalele sunt efectuate de catre reprezentanti ai Ministerul Sănătății, prin structurile sale județene/municipiului București.
– Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), care efectuează constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor care țin de faptele referitoare la etichetare neconformă, comercializarea produselor cu data durabilității minimale depășită etc.
– Pentru suplimentele alimentare pe bază de plante medicinale, aromatice și produse ale stupului, SNPMAPS asigură: notificarea acestor tipuri de suplimente alimentare ; supravegherea liniilor de producție și depozitare a materiilor prime și produselor finite și controlul suplimentelor alimentare obținute pe bază de plante medicinale, aromatice și produse ale stupului; eliberarea certificatului de liberă vânzare (Free Sale Certificate).
Autoritățile recomandă consumatorilor să achiziționeze suplimente alimentare numai din surse autorizate și să verifice etichetarea, certificatul de notificare și instrucțiunile de utilizare înainte de consum.
Principalele concluzii pentru consumatori:
– Faceți alegerea bună. Consultați un profesionist din domeniul sănătății înainte să luați suplimente.
– Concentrați-vă mai întâi pe alimentație. Alimentația echilibrată este piatra de temelie a sănătății.
– Informați-vă constant. Căutați surse de încredere și produse verificate.
Directorul executiv al DSVSA Vaslui, dr. Mihai Ponea, concluzionează: „Dacă înțeleg rolul suplimentelor, consumatorii pot lua decizii în cunoștință de cauză pentru a-și susține sănătatea, reducând la minimum riscurile. Nu uitați că suplimentele trebuie să vină în completarea unei alimentații nutritive și a unui stil de viață sănătos, nu să le înlocuiască”. (D.R.)
