În țara bugetarilor, primăriile se sufocă sub povara cheltuielilor pe care le fac pentru propria lor existență, adică multe nu colectează bani nici măcar pentru plata salariilor propriilor funcționari. La noi, nu administrația e făcută pentru cetățeni, ci cetățenii sunt făcuți pentru a justifica existența acestor entități de profit politic.
Situația e menținută de către partidele de guvernământ din rațiuni politice, deși România are cea mai mare cheltuială din U.E. cu administrația efectivă: 3% din PIB, la egalitate cu Ungaria.
Un număr de 651 de comune din România (23% din primăriile rurale) nu au avut anul trecut venituri proprii nici măcar pentru a plăti salariile. Din păcate, Vasluiul nostru a excelat la acest capitol, cu 57 (peste 70% din totalul de 81) de primării comunale aflate în această situație disperată.
De asemenea, bugetele a 412 comune (15% din primăriile rurale) din România au consemnat venituri proprii mai mici decât subvențiile primite de la bugetul central (!!), conform calculelor realizate de CursdeGuvernare.ro, pe baza datelor furnizate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației Teritoriale.
În situația aceasta se află și unele orașe ce nu se diferențiază de comune nici prin venituri, nici prin numărul de locuitori și nici prin serviciile oferite populației. Dacă luăm în considerare datele Recensământului 2021, aproape 900 de localități (adică 28% din total, incluzând și orașe) au mai puțin de 2.000 de rezidenți.
Aici ne referim însă doar la comune, întrucât de aici a promis premierul Marcel că va începe reorganizarea administrativ-teritorială a României. Mai precis, prin alipirea comunelor cu mai puțin de 1.500 de locuitori la UAT-uri învecinate și mai dezvoltate. Promisiunea a fost făcută în numele guvernelor ce vor fi numite undeva după 2024, dacă, desigur, interesul politic nu va fi acela de-a conserva aceste nuclee electorale.
În prezent, 415 unități administrativ-teritoriale, adică 15% din total, au mai puțin de 1.500 de locuitori, pragul minim prevăzut pentru comune în legislația incidentă în vigoare.
315.000 de salariați în administrația locală
În primii 15 ani de după Revoluție, în România au fost înființate (prin divizare sau schimbarea statutului localității) 59 de municipii, 47 de orașe și vreo 225 de comune, ceea ce a dus fărâmițarea și mai mare a teritoriului administrativ. Din harta de la finalul articolului se observă clar: cele mai sărace comune se află în județe ce constituie de peste 30 de ani fieful unor lideri importanți ai PSD – Vaslui, Teleorman și Olt. Toate trei, cu scoruri semnificative la alegeri, tocmai pentru că în comunele sărace și cu locuitori puțini primarii pot mobiliza mai ușor electoratul în favoarea partidului din care fac parte.
În administrația locală sunt angajate 466.000 de persoane, dintre care aproximativ 150.000 sunt salariații din educație și sistemul public de sănătate. Așadar, circa 315.000 lucrează în aparatul administrativ local – primării, consilii județene și instituții subordonate.
La nivel național, nu există decât un singur județ fără localități cu venituri ce nu pot susține nici măcar cheltuielile de personal. Ilfovul, excepția ce confirmă regula, are 32 de comune, ale căror venituri proprii însumează aproape un miliard de lei, dublu față de veniturile proprii ale întregului județ Vaslui, de exemplu! Cea mai bogată comună din Ilfov și din România este Chiajna, care anul trecut a obținut, doar din veniturile proprii, aproape 93 de milioane de lei. (D.R.)
