Concediul de odihnă reprezintă un drept al angajaților, oferit de angajatori pentru a le permite să se relaxeze și să ia o pauză după perioadele de muncă.
1. În România, durata minimă a concediului de odihnă anual este de 20 de zile lucrătoare.
Comparativ, în SUA nu există o lege federală care să stabilească un concediu de odihnă plătit obligatoriu. Durata depinde de politica fiecărui angajator în parte.
În Franța, angajații au dreptul la un concediu de odihnă plătit de cel puțin 5 săptămâni pe an, pentru contracte cu normă întreagă. Durata concediului poate crește în funcție de vechimea în muncă.
În Germania, angajații au dreptul la un concediu de odihnă de minimum 20 de zile lucrătoare pe an, pentru o săptămână de lucru de 5 zile.
În Italia, durata concediului de odihnă este de minimum 4 săptămâni (28 de zile) pe an pentru angajații cu normă întreagă. Acordurile colective pot stabili perioade mai lungi.
2. Durata concediului de odihnă se menționează în contractul individual de muncă.
3. Zilele de incapacitate temporară de muncă, cele aferente concediului de maternitate, concediului paternal, concediului de risc maternal, concediului pentru îngrijirea copilului bolnav, concediului de îngrijitor șamd nu se scad din durata concediului de odihnă.
4. Concediul de odihnă se efectuează în fiecare an. În cazul în care, din motive justificate, salariatul nu poate efectua, integral sau parțial, concediul de odihnă la care avea dreptul în anul calendaristic respectiv, cu acordul persoanei în cauză, angajatorul este obligat să acorde concediul de odihnă neefectuat într-o perioadă de 18 luni începând cu anul următor celui în care s-a născut dreptul la concediu.
5. Compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat este permisă numai în cazul încetării contractului individual de muncă.
6. Cei care lucrează în condiții grele, periculoase sau vătămătoare, nevăzătorii, alte persoane cu handicap și tinerii în vârstă de până la 18 ani beneficiază de un concediu de odihnă suplimentar de cel puțin 3 zile lucrătoare.
7. Efectuarea concediului de odihnă se realizează pe baza unei programări colective sau individuale stabilite de angajator cu consultarea sindicatului sau, după caz, a reprezentanților salariaților, pentru programările colective, ori cu consultarea salariatului, pentru programările individuale. Programarea se face până la sfârșitul anului calendaristic pentru anul următor. În cazul în care programarea concediilor se face fracționat, angajatorul este obligat să stabilească programarea astfel încât fiecare salariat să efectueze într-un an calendaristic cel puțin 10 zile lucrătoare de concediu neîntrerupt.
8. Pentru perioada concediului de odihnă salariatul beneficiază de o indemnizație care nu poate fi mai mică decât salariul de bază, indemnizațiile și sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectivă, prevăzute în contractul individual de muncă. Indemnizația de concediu de odihnă reprezintă media zilnică a drepturilor salariale prevăzute în ultimele 3 luni anterioare celei în care este efectuat concediul, multiplicată cu numărul de zile de concediu. Indemnizația de concediu de odihnă se plătește de către angajator cu cel puțin 5 zile lucrătoare înainte de plecarea în concediu.
9. Angajatorul poate rechema salariatul din concediul de odihnă în caz de forță majoră sau pentru interese urgente care impun prezența la locul de muncă. În acest caz, angajatorul are obligația de a suporta toate cheltuielile salariatului și ale familiei sale, necesare în vederea revenirii la locul de muncă, precum și eventualele prejudicii suferite de acesta ca urmare a întreruperii concediului de odihnă.
10. Pe durata concediului de odihnă nu se primesc tichete de masă. (D.R.)
