Exerciţiu de evacuare în caz de cutremur în toate şcolile din judeţul Vaslui. 4 martie 1977 – un moment negru al istoriei noastre
La împlinirea a 43 ani de la cutremurul din 4 martie 1977 Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Podul Înalt” al Judeţului Vaslui în colaborare cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Vaslui au organizat un exerciţiu de evacuare în toate unităţile de învăţământ județene.
Prefectul Mircea Gologan împreună cu colonelul Mihai Ciprian Mitrea Inspector Șef al Inspectoratului pentru Situații de Urgență “Podul Înalt” (ISU) al județului Vaslui au participat la exercițiul “Miercurea Alarmelor”, organizat în incinta Liceului Teoretic „Mihail Kogălniceanu” din Vaslui.
Accentul a fost pus pe respectarea procedurii de evacuare şi post-evacuare, precum şi pe respectarea regulilor de care trebuie să ținem cont în caz de cutremur ori alte dezastre.
O populaţie mai bine pregătită va fi mai puţin luată prin surprindere de un eveniment inopinat, va acţiona cu mai multă precizie şi promptitudine şi va reveni mai repede la starea de normalitate.
Sirenele din țară au emis semnalul „Prealarmă aeriană”, care are rolul de prevenire a populației civile asupra apariției pericolului. Semnalul constă în emiterea a 3 sunete a câte 32 de secunde fiecare, cu pauză de 12 secunde între acestea.
4 martie 1977 – un moment negru al istoriei noastre
Astăzi se împlinesc 43 ani de la unul dintre cele mai grele momente din istoria contemporană a României: cutremurul din seara de 4 martie 1977. În mai puţin de un minut, peste 1500 persoane au murit, alte 11.300 fiind rănite. Cutremurul din 4 martie 1977 a făcut pagube şi morţi în România, Bulgaria şi URSS.
4 martie 1977, ora 21:22:22. Acesta este momentul care a marcat unul dintre cele mai negre episoade din istoria României. În doar 55 de secunde, 1.570 de oameni au murit, iar alţi peste 11.000 au fost răniţi, cei mai mulţi în Bucureşti, dat fiind gradul înalt de urbanizare. Nu mai puţin de 35.000 de locuinţe au fost distruse, mai multe clădiri reprezentative pentru România prăbuşindu-se, unele dintre acestea fiind considerate veritabile repere arhitecturale. Pentru salvarea celor vii, încă prinşi sub dărâmături, autorităţile vremii au mobilizat peste 30.000 de militari şi pompieri. Misiunea acestora a fost îngreunată de pana de curent generată de seism, dar şi de panica generală.
Acesta este bilanţul negru al seismului de 7,4 grade pe scara Richter, care s-a produs în zona seismică Vrancea, la o adâncime de 94 kilometri. De altfel, seismul a mai fost resimţit în Republica Bulgaria şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (URSS). În Bulgaria, cele mai multe decese provocate de cutremur au fost în oraşul Sviştov, acolo unde unde trei blocuri de locuinţe au fost distruse, peste 100 persoane găsindu-şi astfel sfârşitul.
Cel mai mare cutremur a avut magnitudinea între 7,9 şi 8,2 pe scara Richter
De-a lungul timpului România a fost lovită de mai multe cutremure de intensitate mare. Chiar dacă încă vorbim, scriem și ne amintim de cutremurul din 1977, acesta nu a fost cel mai mare din istoria României. Cercetătorii de la Institutul de Fizica Pământului spun că pe 26 octombrie 1802, în zona Vrancea s-a produs un seism a cărui magnitudine este estimată între 7,9 și 8,2 grade pe scara Richter. Un seism la fel de tragic, care a lăsat în urmă mii de victime, a fost cel din 10 noiembrie 1940. În trei minute, peste 1.000 de oameni au murit şi alte 4.000 au fost rănite.Alte seisme care au înregistrat peste şase grade pe scara Richter au fost cele din 1986, 1990 şi 2004. România este afectată episodic de cutremure cu epicentrul în Vrancea.(Mihai IONESCU)